EXCLUSIV Roxana Bojariu: „E nevoie de o săptămână de ploi pentru refacerea debitului Dunării”. Zilele următoare aduc stres termic suplimentar

Roxana Bojariu spune că pentru refacerea debitului Dunării este nevoie de precipitații de durată. „Dacă vorbim ca eveniment singular, avem de a face cu un transport de aer dinspre nord-vestul Africii și centrii de presiune atmosferică de pe continent sunt așezați în așa fel încât acest transport este direcționat și este persistent tocmai pe zona, pe data asta, centrul, sud-est, estul Europei. Deci e vorba de, să zicem noi, un val de căldură care ca tipologie e normal pentru vară, dar intensitatea lui este într-adevăr foarte mare și durata e mai mare decât am fi fost obișnuiți acum mai multe decenii și aici intervine fundalul încălzirii globale, care furnizează o cantitate sporită de energie acestor sisteme de vreme, altfel normale pentru perioada și locul unde se desfășoară”, spune Roxana Bojariu.

Prognoza meteo. Furtuni violente după domul de căldură, aversele încep din Carpaţii Orientali. Disconfort termic accentuat în Capitală

„Din păcate, în valurile de căldură maximele zilnice vin într-adevăr împreună cu minime foarte ridicate, nu doar maxime ridicate, ci și minime ridicate. Transportul de aer în sine este unul cu temperaturi foarte ridicate. Problema este că în perioada nopții, când organismul ar trebui să se odihnească, să se refacă după stresul termic de zi, temperaturi minime care depășesc 20 de grade Celsius înseamnă un stres termic suplimentar, practic nu ne mai refacem, dacă vorbim de noi, oamenii, după ceea ce am suferit în timpul zilei. Și atunci evident că apar probleme în lanț, apar probleme mai mari la grupurile de vârstă mai înaintată sau la copii, dar și la persoanele cu boli cronice, boli cardiace, pulmonare, așa că e nevoie de mare atenție și e nevoie de măsuri de sprijin suplimentare în acest caz.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Roxana Bojariu: „Europa se încălzește mai repede, cam de două ori mai repede decât media globală”

Întreg continentul european a trecut prin valuri succesive de căldură. Dacă privim iarăși izolat, e vorba de un fenomen normal pentru sezonul cald, cu o intensitate într-adevăr mai mare decât media a ceea ce am fi avut acum mai multe decenii. Dar problema este că nu e doar în România, nu e ceva izolat. Întreg continentul european a trecut prin valuri succesive de căldură și cu un impact chiar mai mare în vestul și centrul Europei. Şi noi am avut atunci impactul, numai că am fost la periferia acelor cupole de căldură. Acum suntem centrați mai aproape de această direcție de transport și nu doar vestul, vestul în mai mare măsură, dar zilele acestea vom simți în toată țara impactul respectiv. Deci vorbim totuși de un fenomen pe scară largă și iarăși aici intervine excepționalitatea lui, urmează după alte valuri succesive de căldură în Europa, or frecvența valurilor de căldură în Europa și durata lor și intensitatea lor este din ce în ce mai mare în ultimii ani, iarăși lucru explicat prin încălzirea globală, cea care modifică statistica fenomenelor extreme”, mai spune Roxana Bojariu.

Alte articole

Prognoza meteo. Furtuni violente după domul de căldură, aversele încep din Carpaţii Orientali. Disconfort termic accentuat în Capitală

Vin ploi cu descărcări electrice şi vijelii în Bucureşti după cupola de foc. ANM anunţă de când se strică vremea

Vin ploi cu descărcări electrice şi vijelii în Bucureşti după cupola de foc. ANM anunţă de când se strică vremea

„Dacă am reduce emisiile, măcar am încetini această cursă a încălzirii globale​. Noi de fapt știm că Europa se încălzește mai repede, cam de două ori mai repede decât media globală, așa că într-un fel e de așteptat să avem aceste valuri de căldură cu impact mai mare pe continentul nostru. Și, din păcate, dacă emisiile de gaze cu efect de seră la nivel global nu sunt reduse, noi vom avea o accelerare chiar a unor astfel de intensități, de durate, de declanșări mai timpurii ale valorilor de căldură vara.

Poate de aceea și Europa este totuși un lider în acțiunea climatică, nu e vorba aici de ideologie, ci de faptul că suntem într-adevăr un continent mult mai afectat decât celelalte, dacă e să privim la intensitatea, frecvența și durata fenomenelor extreme.

Problema cu Dunărea e că, într-adevăr, bazinul superior al Dunării și cel mijlociu au cunoscut reduceri foarte mari de precipitații și evident că, la intrarea în România, Dunărea a avut un debit foarte mic care putea fi modificat de ploile din țara noastră și ele repartizate destul de neuniform.

Acum, se arată semne că vom avea precipitații în bazinele superioare și centrale, mai ales spre sfârșitul acestei săptămâni, au mai fost unele precipitații în bazinul superior, în zona Alpilor de Est.

Problema e că e nevoie de precipitații cu durată mult mai mare, pe de o parte, pe de altă parte, aceste precipitații din amonte de intrarea în țară a Dunării au nevoie de o perioadă să ajungă în zona țării noastre și să ne ajute cu problemele, de exemplu, legate de Cernavodă. Deci nu instantaneu ploile din Alpi, din zone din Austria, din Slovacia, din Ungaria, din Balcanii de Vest, ajung și la noi. Câteva zile, o săptămână e nevoie, așa că va trebui să existe o programare foarte bună a măsurilor de reducere a impactului acestei secete”, mai spune directoarea ANM.

„O lege a fizicii ne spune asta, cu cât aerul e mai cald, cu atât conținutul de vapori de apă poate să fie mai mare și evident că am avut o evaporație de deasupra mărilor, de deasupra solului chiar, apa din sol se evaporă și ea, dar și vegetația are vapo-transpirație și atunci avem un aer cald încărcat cu vapori și când, la un moment dat, sistemele de vreme aduc un aer mai rece, inevitabil, pentru că avem o mișcare continuă a maselor de aer în atmosferă, e adevărat, cu unele fluctuaţii, cu unele blocaje, dar blocaje care până la urmă se erodează. Şi atunci când se înlocuiește aerul acesta cald cu un aer mai rece, imediat apar instabilitățile puternice, se condensează și se precipită vaporii de apă și evident că, cu cât a fost contrastul mai mare între temperatura de dinainte și temperatura aerului mai proaspăt care vine, cu atât manifestările sunt mai severe și și aceste furtuni de vară, deși ca tipologie sunt normale pentru perioada prin care trecem, totuși intensitatea lor este și ea alimentată de încălzirea globală, și atunci avem aceste furtuni care urmează perioadelor foarte calde, e normal, numai că și ele vin cu manifestări mult mai severe, ceea ce e diferit de normalul perioadelor de dinainte”, conchide Roxana Bojariu.