EXCLUSIV – Sorin Stănică, șef birou în Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității din cadrul Poliției Române: ”În prezent, vorbim foarte mult de fraudele online care afectează din ce în ce mai mult cetățenii”

Comisarul șef Sorin Stănică, de la Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității din Poliția Română, a explicat rolul institutului în prevenirea criminalității prin cercetare științifică și sociologică. Într-o perioadă în care fraudele online, inclusiv phishing, spoofing și utilizarea inteligenței artificiale pentru manipulare, sunt în creștere, Comisarul șef Sorin Stănică oferă sfaturi practice pentru prevenirea furturilor din locuințe, inclusiv utilizarea firmelor autorizate pentru sisteme de securitate și vigilența proprietarilor.

”În momentul de față, dacă ne referim la cum este păcălită, ne gândim la infracțiuni de înșelăciune. În momentul de față, pe lângă, să zic, înșelăciunile clasice care presupun interacțiunea directă dintre păgubit, să-i zic așa, dintre victimă și autor, în ultimii ani, pe fondul dezvoltării utilizării internetului, vorbim foarte mult de înșelăciunile în mediul digital, de fraudele online care afectează din ce în ce mai mult cetățenii. Practic, ca la nivel de încercare de fraudare, în momentul de față, cred că fiecare dintre noi, ca utilizator de internet, poate
să fie vizat în fiecare zi de o tentativă de fraudă.

Fie că vorbim de phishing, de mesaje pe SMS sau pe alte aplicații, sau prin e-mail care să încerce să ne targeteze, fie că vorbim de apeluri false, apeluri telefonice false care ne vizează, fie că vorbim de diverse forme de încercări ale autorilor de a ne fura datele personale cu ajutorul cărora ulterior să ajungă la banii noștri. Și vreau scurt să-mi spuneți că există prevenție și pe furturi din locuințe, spre exemplu, dar și, să spunem, pe violența de orice natură. (…)  Infracțiunile contra patrimoniului reprezintă o componentă importantă în momentul de față a activității noastre, pentru că în continuare avem furturi din locuințe care continuă să afecteze populația. Și, în primul rând, aici recomandăm, ca principală măsură de prevenire, vigilența proprietarului sau locatarului, care să poată să contribuie foarte mult la propria protejare prin câteva măsuri elementare”, a explicat Sorin Stănică, șef birou în cadrul Institutului de Cercetare și Prevenire a Criminalității din cadrul Poliției Române, la Puterile Statului .

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

De asemenea, Sorin Stănică a vorbit despre metodele prin care infractorii preiau controlul conturilor WhatsApp prin mesaje false, solicitând coduri de acces și cerând împrumuturi de bani de la contacte. Comisarul subliniază importanța controlului emoțiilor, verificării informațiilor din mai multe surse și formării unor reflexe de securitate cibernetică.

Alte articole

EXCLUSIV PUTERILE STATULUI Comisar-șef Alexandru Poroșanu, despre impactul emoțional asupra polițiștilor criminaliști: „Înainte să plec de la un astfel de caz, îmi spun o rugăciune în minte”

EXCLUSIV Puterile statului. Daniel Horodniceanu, fost șef DIICOT, dezvăluiri după atacul „aripii” Ilie Bolojan la adresa magistraților: „Politicienilor nu li se poate întâmpla nimic, iar ei știu că nu li se poate întâmpla nimic”

”Cele mai importante moduri de operare care ne pot viza în momentulăsta din punct de vedere al fraudelor în mediul digital pot să fie, pe de o parte, așa-numitele fraude cu investiții. Un mod de operare foarte general care se numește phishing și pleacă de la mesaje pe care le putem
primi fie pe SMS-uri, alte aplicații de comunicare, fie prin mesaje, prin e-mail și nu în ultimul rând, ca să ajung la cel care m-a vizat și pe mine în mod direct, cele denumite generic spoofing. Aici vorbim de un mod de operare prin care autorii de infracțiuni inițiază apeluri telefonice.

Au făcut în așa fel încât să apară pe ecranul apelantului un număr legitim al unei bănci pe care pretindeau că o reprezintă, al unei secții de poliție, al BNR. Făceau lucrulăsta ca să genereze victimei o mai mare încredere. Îi spuneau: „Vă sun de la banca X. Da, vi s-a aprobat creditul.” Desigur, dumneavoastră, ca utilizator cinstit și care știați că n-ați făcut niciun credit, în momentulăla crește foarte tare emoția. Se
generează un sentiment de emoție puternică.

De ce? De bani, de frică, de temere. Pentru căștiți că n-ați făcut niciun credit. Domnule, stai puțin, nam făcut niciun credit. M-a băgat cineva dator. Desigur, în momentul în care eu spun că n-am făcut niciun credit, ce face atacatorul meu? Zice: „A, înseamnă că sunteți victima unei fraude.” Instant. Ăsta este pretextul pe care îl folosesc. Uite, eu vă sun de la banca X, cineva înseamnă că face creditul în numele dumneavoastră. Ca să verificați, să vedeți că am dreptate, verificați pe internet numărul de pe care vă sun.

Vă spuneam printr-o tehnologie aparte, el trece numărul apelului respectiv printr-un server care are posibilitatea, printr-o aplicație, să-i zicem, de a modifica această identitate a apelantului. Ei bine, în momentul în care verificai numărul respectiv, constatai că el chiar aparține unei bănci, băncii pe care pretindea autorul că o reprezintă. Asta îți dădea o încredere foarte mare. De ce? Domnule, mă sună de la bancă. Ce să fac? Adică, iată, cu ajutorul tehnologiei poți fi păcălit”, a mai explicat Sorin Stănică.