EXCLUSIV Victor Ciutacu explică decizia Curții de Justiție a UE care schimbă regulile prescripției în România: „Nu se mai pot redeschide dosarele așa cum s-a cerut isteric până acum. Ce a fost prescris rămâne prescris și sănătate, drum bun”

Decizia, pronunțată în cauza cunoscută drept ”Lin II”, răspunde unei solicitări formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) și vizează efectele deciziilor Curții Constituționale a României (CCR) referitoare la prescripția răspunderii penale, subiect care a generat dezbateri juridice și instituționale în ultimii ani.

Concret, Curtea de Justiție a Uniunii Europene arată că instanțele naționale trebuie să evalueze, de la caz la caz, dacă aplicarea normelor interne privind prescripția poate conduce la situații incompatibile cu obligațiile care decurg din dreptul Uniunii Europene, în special în cauzele privind protejarea intereselor financiare ale UE și combaterea unor forme grave de criminalitate. Curtea a subliniat că această analiză aparține instanțelor naționale, în funcție de circumstanțele concrete ale fiecărei cauze.

Vezi și Diana Șoșoacă a fost trimisă în judecată pentru patru infracțiuni de lipsire de libertate în mod ilegal

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Jurnalistul România TV, Victor Ciutacu, a reacționat după ce Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit și schimbă regulile prescripției în România, un tratament diferit pentru fraudele cu bani europeni. Pe de altă parte,Înalta Curte de Justiție continuă și spune foarte clar că va apăra Constituția și standardul CEDO.

Alte articole

EXCLUSIV Ciutacu dezvăluie planul B al lui Nicușor Dan dacă Tomac pică. Mutarea pregătită de președinte: „Olimpicul s-a pus pe treabă. Are pornirea grea, pare pe motorină, dar, odată pornit, nu-l mai oprești. Ăla va fi începutul resetării clasei politice”

EXCLUSIV Scandal după ce Cătălin Predoiu a ajuns pe lista de posibili premieri. Noua manevră a reziștilor, demascată de Ciutacu: „Măciuca Recorder lovește din nou. Râd și curcile ce blegi sunt executanții. Ditamai struțul a produs un ou de bibilică”

„În primul rând, să vedem ce nu se schimbă. Ce a fost judecat până acum a fost bun judecat. Nu se mai pot redeschide dosarele așa cum s-a cerut isteric până acum. În cazul intervenției prescripției, cu precădere în dosarele de corupție, că, de fapt, pe ei asta i-a interesat foarte tare. Deci, ce a fost prescris până acum rămâne prescris și sănătate, drum bun.

De acum încolo, însă, cu fondul deciziei în cursul de Justiție a Uniunii Europene, cauzele care privesc, hai să spunem, așa-numitele fraude la adresa bugetului Uniunii Europene. Rambursări de TVA, furt din banii europeni și tot ce implică banii europeni ar trebui, conform Curții de Justiție a Uniunii Europene, să se judece diferit. Adică Înalta Curte de Casație și Justiție din România să nu mai aplice legislația în materia prescripției penale așa cum era, ci în lumina noilor directive.

Pe de altă parte însă, există o decizie a Curții Europene a Drepturilor Omului, cunoscută drept CEDO, care statuiază că Înalta Curte de Casație și Justiție a judecat corect până acum. Motiv pentru care, teoretic, ar trebui aplicate două legislații. Una în cea conform deciziei Curții de Justiție a Uniunii Europene și una conform deciziei Curții Europene a Drepturilor Omului. Iar Înalta Curte de Casație și Justiție, într-un comunicat de presă al președintelui instituției, dar bănuiesc în numele întregii instituții, doamna Lia Savonea, anunță că va continua să judece ca și până acum în lumina deciziilor sale.

Nu are legătură cu datul baniilor înapoi. Se referă la prescripția penală, faptei penale. Nicio decizie care a avut condamnare de până acum, care s-a referit la fraude financiare, fie că e vorba de fonduri interne, fie că e vorba de fonduri europene, nu a inclus și prescripția plății sumelor. Deci există cazuri, nu? Uite, cum a fost cazul Vanghelie, vă dau exemple din toate partidele politice, în care a intervenit prescripția penală, dar inculpații deveniți ulteriori condamnați au fost obligați să plătească sumele care au fraudat statul român, bugetul Uniunii Europeane, ce vreți dumneavoastră. Lui Vanghelie, spre exemplu, i-au scos două apartamente, nu știu câte mașini la vânzare, la ANAF-ul, pe unele chiar le-a și vândut și, dacă nu mă înșel, i-a pus sechestru pe orice alt bun avut la vedere.

Repet, doar în ceea ce privește infracțiunea penală, nu și latura civilă a respectivei infracțiuni. Ăstea, în continuare, rămân la fel de valabile și dacă te condamnă și ai intervenit în termenul de prescripție, nu mai intri în pușcărie, dar ești obligat să plătești toată viața”, a spus Victor Ciutacu.

Decizia luată joi de CJUE nu se referă la validitatea deciziilor CCR și nu modifică, în mod direct, dreptul intern al statelor membre. Stabilește în schimb cadrul de analiză pe care instanțele naționale îl pot utiliza atunci când apreciază relația dintre normele constituționale interne și obligațiile rezultate din apartenența la UE.

Probleme similare au fost analizate și în alte state membre. Un exemplu frecvent invocat este reprezentat de cauzele ”Taricco” din Italia, în care au fost examinate raporturile dintre exigențele dreptului UE și principiile constituționale naționale în materia prescripției.

Prin hotărârea din cauza ”Lin II”, CJUE adaugă noi clarificări unei dezbateri juridice existente la nivel european privind limitele și modalitățile de aplicare a principiului supremației dreptului Uniunii Europene, precum și rolul instanțelor naționale în interpretarea și aplicarea acestuia, mai notează sursa citată.

Citește și Ce salarii se câștigă în justiție în 2026. Sporul pentru risc poate fi mai mare decât un salariu mediu

ICCJ a făcut precizări importante în contextul deciziei luate de CJUE, prin care transmite că misiunea sa ”este aceea de a asigura aplicarea loială, coerentă și previzibilă a dreptului, în deplinul respect al ordinii juridice europene, respectiv a dreptului Uniunii Europene, a Convenției Europene a Drepturilor Omului și a Constituției României.”.

”Fidelitatea Înaltei Curți de Casație și Justiție nu aparține unei anumite soluții jurisprudențiale și nici unui rezultat punctual al unei cauze, ci valorilor fundamentale ale statului de drept.

De aceea, Înalta Curte a aplicat întotdeauna cu bună-credință dreptul european în ansamblul său, valorificând în mod armonizat atât dreptul Uniunii Europene și jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, cât și standardele Convenției Europene a Drepturilor Omului și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.

Abordarea adoptată de Înalta Curte în materia prescripției răspunderii penale nu a reprezentat o opțiune între dreptul Uniunii Europene și Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Dimpotrivă, instanța supremă a aplicat dreptul Uniunii în conformitate cu mecanismul de protecție prevăzut de articolul 52 alineatul (3) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, potrivit căruia drepturile consacrate de Cartă care corespund unor drepturi garantate de Convenție trebuie interpretate și aplicate la un nivel de protecție cel puțin echivalent cu cel asigurat de Convenție. Numai în măsura în care dreptul Uniunii consacră un standard de protecție superior, acesta prevalează.

Urmând aceste coordonate, Înalta Curte a interpretat articolul 49 din Cartă privind principiul legalității incriminării și pedepsei în lumina articolului 7 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, tocmai pentru că acesta reprezintă standardul minim de protecție impus de însuși dreptul Uniunii. Prin urmare, valorificarea jurisprudenței Curții de la Strasbourg nu a constituit o abatere de la dreptul Uniunii, ci aplicarea acestuia potrivit regulilor de interpretare prevăzute chiar de Carta drepturilor fundamentale.

Acest raționament juridic şi-a găsit o confirmare explicită în concluziile Avocatului General al Curții de Justiție a Uniunii Europene, în sensul că interpretarea dreptului Uniunii în materia legalității penale nu poate ignora standardul convențional de protecție impus de articolul 52 alineatul (3) din Cartă.

Instanţa Supremă şi-a fundamentat opinia pe premisa că dreptul european constituie un sistem coerent de protecție a drepturilor fundamentale, în care dialogul dintre Curtea de Justiție a Uniunii Europene și Curtea Europeană a Drepturilor Omului trebuie valorificat în mod complementar, și nu privit ca o alternativă între două standarde concurente.

Într-o Europă a dreptului, loialitatea unei instanțe supreme nu se măsoară prin fidelitatea față de o anumită soluție, ci prin consecvența cu care aplică principiile comune care fundamentează ordinea juridică europeană. Aceste principii presupun respectul pentru jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, pentru standardele Convenției Europene a Drepturilor Omului și pentru valorile constituționale naționale, interpretate într-un dialog judiciar permanent și în spiritul protecției efective a drepturilor fundamentale.

Înalta Curte își va exercita această misiune cu aceeași responsabilitate și echilibru, având ca unic reper aplicarea corectă a dreptului și protejarea drepturilor fundamentale”, au mai transmis reprezentanții ICCJ, citați de aceeași sursă.