EXIT POLL ALEGERI PREZIDENŢIALE 2019. Cifre neaşteptate în turul II, ce se întâmplă cu votul din diaspora UPDATE

EXIT POLL ALEGERI PREZIDENŢIALE 2019 TURUL II. Peste 200.000 de oameni din străinătate au votat deja pe liste suplimentare. Prezenta la vot bate toate aşteptările, analizele anterioare arătând absenteim major în turul al doilea de scrutin. Rămâneţi pe RomaniaTV.net pentru a vedea prezenţa şi primele rezultate ale alegerilor prezidentiale. De asemenea, vă invităm să vă votaţi favoritul în sondajul alăturat.

Filip Stan

24 nov. 2019, 05:16

EXIT POLL ALEGERI PREZIDENŢIALE 2019. Cifre neaşteptate în turul II, ce se întâmplă cu votul din diaspora UPDATE

EXIT POLL ALEGERI PREZIDENŢIALE 2019 TURUL II. Liberalii contează pe un scor zdrobitor pentru actualul președinte, adică un procent de 68-69%, conform sondajelor comandate de partid. De cealaltă parte, liderii PSD speră ca Viorica Dăncilă să ajungă la aproape 40%, considerat un procent solid, care să confirme că social-democrații rămând cel mai important partid din România.

EXIT POLL ALEGERI PREZIDENŢIALE 2019 TURUL II UPDATE Potrivit datelor oficiale oferite de Biroul Electoral Central, au votat în Diaspora, până la ora 18.00, un număr de 814.606 alegători în cadrul celui de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale. În primul tur, la aceeași oră, au votat 585.110 de români din străinătate.

Alte Articole

De ce nu este deschis sicriul lui Costel Corduneanu? Este acoperit ...

Nicolae Ciucă, despre alegerea lui Cîrstoiu pentru a candida ...

Nicolae Ciucă îl contrazice pe baronul penal Lamborghini: „Nu ...

Clasamentul țărilor unde au votat cei mai mulți români:

Italia: 168.243

Marea Britanie: 137.731
Germania: 137.455
Spania: 108.576
R.Moldova: 48.015

EXIT POLL ALEGERI PREZIDENŢIALE 2019 TURUL II UPDATE Numărătoarea paralelă USR- PLUS relevă că, la secţia de votare din Auckland (Noua Zeelandă), unde votulpentru turul al doilea al alegerilorprezidenţiale s-a încheiat deja. Klaus Iohannis a obţinut 185 de voturi, iar Viorica Dăncilă 20.

”Primele rezultate numărătoare paralelă USR-PLUS. Auckland, Noua Zeelandă: Iohannis 185 voturi, Dăncilă 20 voturi. Sidney, Australia: Iohannis 335 voturi, Dăncilă 25 voturi”,scrie parlamentarul USR Cătălin Drulă pe Facebook.

El precizează că procesul-verbal de consemnare a rezultatelor votului are caracter de document public şi că nu se supune vreunui fel de normă legală de confidenţialitate sau secret.

”Informaţiile de mai sus sunt publice”, subliniază Drulă.

Votarea în străinătate a început în noaptea de joi spre vineri, în Noua Zeelandă şi Australia, şi se va încheia, luni, la ora 7.00, odată cu închiderea secţiilor de votare de pe coasta de vest a Statelor Unite ale Americii.

Până la această oră au votat la secţiile din străinătate 566.492 de români.

EXIT POLL ALEGERI PREZIDENTIALE 2019 update. Avem cifrele de la ora 13.00. Confrom unor surse din interiorul PSD, Viorica Dancilă ar avea 41,5%, iar Klaus IOhannis 58,5%. Pe de altă parte, conform unor surse din interiorul PNL, Klaus Iohannis are 60% din vopturi, cu tendinţă de creştere păe seară, iar candidatul PSD doar 40%.

EXIT POLL ALEGERI PREZIDENŢIALE 2019 TURUL II UPDATE Peste 500.000 de români au votat în străinătate până duminică la ora 13.00, în cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale, potrivit datelor Biroului Electoral Central (BEC). Comparativ, în primul tur, până la aceeași oră, votaseră în Diaspora 400.851 alegători.

În total, până duminică, la ora 13.00, au fost 522.130 de votanți în Diaspora, dintre care 504.627 sunt votanți pe liste suplimentare, iar 17.503 au votat prin corespondență.

Ultimul sondaj primit de conducerea PSD arăta un scor de 61% pentru Klaus Iohannis și 39% Viorica Dăncilă. PSD speră însă la o prezență cât mai redusă, de maxim 45% în țară, ceea ce este deja destul de puțin probabil, având în vedere afluxul mare la vot din prima parte a zilei. O problemă majoră pentru candidatul PSD este însă și votul masiv din diaspora, care ar putea depăși 750 de mii de persoane la finalul zilei. Asta ar putea însemna, în cazul unei prezențe reduse la vot în țară, de numai 7,5 milioane de români – cum și-ar dori liderii PSD – aproape 10% din totalul voturilor.

EXIT POLL ALEGERI PREZIDENŢIALE 2019 TURUL II. Votul în diaspora pentru alegerile prezidențiale 2019, turul doi, va dura, ca și în primul tur, trei zile. Astfel, pentru primul tur al alegerilor, românii din diaspora au putut vota în zilele de 8, 9 și 10 noiembrie. În cel de-al doilea tur, românii sunt așteptați la vot în zilele de 22, 23 și 24 noiembrie.

EXIT POLL ALEGERI PREZIDENŢIALE 2019 TURUL II. Peste un milion de români au votat până la această oră! Potrivit datelor oficiale oferite de Biroul Electoral Central, prezența la vot la ora 10.00 a fost de 6,87%, în cadrul celui de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale. Prezența la urne este mai mică comparativ cu primul tur. În diaspora, peste 405.000 de români votaseră deja la ora 10.00. Comparativ, în primul tur, până la aceeași oră, votaseră în Diaspora 315.042 de alegători.

La primul tur de scrutin al prezidenţialelor din acest an până la ora 10,00 se prezentaseră la urne 6,89% dintre alegători.

EXIT POLL ALEGERI PREZIDENŢIALE 2019 TURUL UPDATE – Un număr de 239.458 de români au votat în prima oră de la deschiderea urnelor în ţară pentru al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, prezenţa fiind de 1,31 %. La primul tur, prezenţa a fost de 1,46%. Numărul votanţilor la secţiile din străinătate, cu peste 90.000 mai mare decât la primul tur. La ora 9.00, aproape 400.000 de români votaseră în diaspora.

EXIT POLL ALEGERI PREZIDENŢIALE 2019 TURUL UPDATE – A doua zi a votului în străinătate pentru cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale 2019 s-a încheiat în Europa, Asia, Africa

La ora 23.00 (ora României) 362.436 de cetăţeni români îşi exercitaseră dreptul la vot, cu 91.934 peste numărul înregistrat în primul tur, sâmbătă, la aceeaşi oră, conform datelor furnizate de Biroul Electoral Central.

Ministerul Afacerilor Externe reaminteşte că secţiile de votare din străinătate sunt deschise şi mâine, duminică, 24 noiembrie, între orele 7.00-21.00 (ore locale).

Cetăţenii români care votează în străinătate pot accesa harta interactivă a secţiilor de votare pe site-ul oficial al MAE: http://www.mae.ro/maps/4083.

EXIT POLL ALEGERI PREZIDENŢIALE 2019 TURUL II UPDATE Potrivit datelor Biroului Electoral Central, sâmbătă, la ora 19:30 , numărul alegătorilor care au votat la secţiile din străinătate a depăşit 310.000. Acestora li se adaugă 17.503 de voturi prin corespondenţă.

Astfel, numărul total al românilor din străinătate care au votat deja pentru al doilea tur de scrutin al agelerilor prezidenţiale a ajuns la aproape 330.000

În primul tur al algerilor prezidenţiale, până sâmbătă, în jurul aceleiaşi ore, votaseră 245.400 de alegători.

Votul în cadrul celor 835 de secţii organizate în străinătate a început vineri, 22 noiembrie, iar cetăţenii români din străinătate pot în continuare să îşi exercite dreptul de vot la acest scrutin sâmbătă şi duminică, în intervalul 7.00-21.00.

Ministerul Afacerilor Externe reiterează recomandarea adresată cetăţenilor români aflaţi în străinătate pe durata alegerilor prezidenţiale de a se prezenta la vot pe durata ambelor zile pentru a evita eventuale aglomerări în cursul zilei de mâine. Harta interactivă a secţiilor de votare poate fi accesată pe site-ul oficial al MAE: http://www.mae.ro/maps/4083.

Votul în străinătate pentru al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale a început, vineri, la ora 1.00, în Noua Zeelandă şi Australia şi se va încheia luni, la ora 7.00.

Potrivit Autorităţii Electorale Permanente (AEP), 715.064 de persoane cu drept de vot locuiesc în străinătate şi pot vota la una dintre cele 835 de secţii de votare. În diaspora, votul se derulează pe durata a trei zile.

La primul tur au votat în străinătate 675.348 persoane, dintre care 25.189 prin corespondenţă.

Românii din străinătate postează pe Facebook fotografii cu spatele cărților de identitate, pe care se vede timbrul ”votat”, alături de mesaje în care folosesc cuvântul ”ăștia” sau ”ăsta”, scrie libertatea.ro.

”Ieșiti la vot. Noi am votat. Doamne ajuta ”Ăstia” ???”, ”Noi „ăștia” am votat!!!✌”, ”ĂȘTIA chiar că au votat!! De la ăl cu țâța-n gură pân la ăl cu barba sură la vot!!”, sunt doar câteva dintre mesajele postate pe Facebook. #ăștia sau #ăsta sunt folosite de cei care s-au simțit lezați de o declarație a fostului premier Viorica Dăncilă, care i-a numit ”ăștia” pe românii din diaspora.

Expresia a devenit virală în ultima săptămână, după ce Viorica Dăncilă s-a referit într-o conferință de presă la românii din diaspora folosind cuvântul ”ăștia!„ „Ce a făcut (Iohannis – n.r.) pentru români, ca să îi aducă acasă? (…) Nu a avut nici măcar o deplasare dedicată românilor din Diaspora. Chiar dacă s-a deplasat în State, unde avem cei mai mulţi români, nu s-a întâlnit cu ăştia, nu a vorbit despre ce o să Viorica Dăncilă s-a scuzat ulterior pentru folosirea expresiei spunând că apelativul „ăștia” a fost folosit de președintele Iohannis făcând referire la pesediști, nu la românii din diaspora.

Viorica Dăncilă susține însă că exprimarea a fost scoasă din context:

”Înțeleg perfect indignarea pe care o poate genera o asemenea exprimare, DACĂ ACEASTA MI-AR APARȚINE. Din păcate, declarația a fost scoasă din contextul în care a fost făcută (o enumerare mai amplă de categorii socio-profesionale, membri sau simpatizanți ai unui partid sau ai altuia, cetățeni români din țară sau din diaspora – toate supuse, în timp, unei încercări de împărțire și dezbinare din partea actualului președinte, la care face adesea referire folosind astfel de termeni)”, a scris Dăncilă într-o postare pe Facebook. facă pentru ca ei să vină în ţară”, a declarat Viorica Dăncilă.

EXIT POLL ALEGERI PREZIDENŢIALE 2019 TURUL II UPDATE Numărul alegătorilor care au votat la secţiile din străinătate pentru al doilea tur al alegerilor prezidenţiale a depăşit 250.000, în timp ce, în primul tur, până sâmbătă la ora 17.00, au votat aproape 188.000 de români. STS precizează că toate echipamentele funcţionează normal, iar 1.600 de specialişti asigură suportul tehnic.

EXIT POLL ALEGERI PREZIDENŢIALE 2019 TURUL II UPDATE „Hai că se poate! Peste 115.000 la ora 11, la secțiile din Diaspora.
Încă ceva: Erau 2 elefanți în încăpere, i-a ciuruit! Dar în odăile învecinate mai erau 20. A „tras” în toți! Nu mă puteți contrazice! Respect!”, este mesajul postat de Rareș Bogdan pe pagina sa de Facebook.

În a doua zi de alegeri prezidențiale în disporă, la ora 12, s-au înregistrat 128.710 de voturi. Românii din Anglia și din Italia se întrec ca prezență la urne: 20.738 de votanți s-au prezentat în Regatul Unit, în timp ce în Italia s-au prezentat 20.814.

Cei mai mulți români au votat în Regatul Unit 19.155, Italia – 16.949, Germania – 13.618, Spania – 12.868.

Vineri, până la ora 23.00 (ora României), în prima zi a votului în străinătate, 94.109 cetățeni români și-au exercitat dreptul de vot ]n caddrul turului doi al alegerilor prezidențiale 2019, conform datelor furnizate de Biroul Electoral Central, la închiderea a 777 secții de votare din Europa, Asia, Africa și Australia. Cu toate acestea votarea a continuat în secțiile din Argentina, Brazilia, Canada, Columbia, Chile, Cuba, Mexic, Peru, SUA, Uruguay, Venezuela, iar în Noua Zeelandă și Australia a început deja a doua zi de votare.

În primul tur al algerilor prezidenţiale, până sâmbătă, la ora 10.00, votaseră 88.042 de persoane. Potrivit BEC, în jurul orei 10.00, datele privind prezenţa la vot arată că pe listele suplimentare au votat 104.313 persoane, în timp ce prin corespondenţă au votat 17.503.

Numărul total al persoanelor care au votat în străinătate până la această oră este de 121.952.

Votul în străinătate pentru al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale a început, vineri, la ora 1.00, în Noua Zeelandă şi Australia şi se va încheia luni, la ora 7.00.

La primul tur au votat în străinătate 675.348 persoane, dintre care 25.189 prin corespondenţă.

Potrivit legii, pot vota la secțiile de votare din străinătate cetățenii români care în ziua alegerilor se află în străinătate, indiferent de motivul prezenței acestora pe teritoriul altei țări – domiciliați, rezidenți sau turiști.

Actele pe baza cărora se poate vota în străinătate sunt: cartea de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; carnetul de serviciu militar (în cazul elevilor din şcolile militare), mai arată sursa citată.

EXIT POLL ALEGERI PREZIDENŢIALE 2019: Cum s-a votat în primul tur

Dintre cei 647.808 români care au mers la secțiile de votare (peste 25.000 au votat prin corespondență), 560.000 de voturi s-au îndreptat către Klaus Iohannis, Dan Barna și Theodor Paleologu. Viorica Dăncilă este depășită de Diaconu și la mică diferență de Cumpănașu.

Numărul mare de români care au mers la vot în turul I al alegerilor prezidențiale i-au preferat pe Klaus Iohannis (340.000 de voturi), Dan Barna (178.220) și Theodor Paleologu, care a primit 41.404 voturi, adică o proporție zdrobitoare față de ceilalți candidați, care au reprezentat formațiuni mai degrabă de stânga.

Este vorba despre datele furnizate de BEC, după numărarea marii majorități a voturilor din cele peste 800 de secții deschise în premieră de statul român peste hotare.

Viorica Dăncilă a obținut doar 17.673 de voturi, fiind depășită de Mircea Diaconu, care a figurat, ca alternativă la reprezentanții dreptei. Actorul apropiat de PSD și de PNL-ul din vremea USL a fost votat de 23.443 de români din diaspora. Comparabil cu Viorica Dăncilă ca statură a votului din străinătate este mai degrabă Alexandru Cumpănașu, cel apropiat și el de PSD, care a avut 16.000 de voturi. Toți trei au înregistrat în jur de 57.000 de voturi, de aproape 10 ori mai puține voturi decât tripleta Iohannis, Barna, Paleologu. Adică, suma voturilor lui Dăncilă, alături de Diaconu și Cumpănașu, are un ușor avans doar față de voturile obținute de Theodor Paleologu.

Românii din Italia, Germania și Marea Britanie au trimis în țară, fiecare, peste 100.000 de voturi, acestea fiind țările care au adus o jumătate din voturile diasporei.

În Italia au votat 128.053 de români stabiliți acolo, iar Klaus Iohannis a obținut 68.326 din voturi, către Dan Barna s-au dus 31.000 de voturi, în vreme ce Theodor Paleologu a fost ales al 7.151 de români. Viorica Dăncilă, cu 2.247 de opțiuni, a fost depășită la votul din Italia de Mircea Diaconu, care a fost ales de 5.910 persoane, precum și de Alexandru Cumpănașu, care a avut 5.000 de voturi.

Pe locul al doilea, ca număr de voturi la secțiile de votare s-au aflat românii din Marea Britanie, fiind prezenți în fața urnelor 118.445 de români. Și ei tot spre Klaus Iohannis au trimis aproape jumătate din opțiuni – 52.000, spre Dan Barna au mers 43.816 voturi, iar spre Theodor Paleologu 8.000. Celelalte zece mii de voturi ale românilor din Marea Britanie s-au dus către toți ceilalți 11 candidați, iar dintre ei Mircea Diaconu (4374) și Cumpănașu (2300) au depășit cele 2200 de voturi ale candidatei PSD, Viorica Dăncilă.

În Germania, unde au fost la secții 101.471 de români, mai mulți de jumătate l-au ales pe Klaus Iohannis 52.000. Dan Barna a obținut 43.816, iat Theodor Paleologu aproape 8.000. Diaconu a avut 4.300 de voturi, Dăncilă, 2.200, în acest caz, mai puține voturi decât Cumpănașu, care a atins 2.300.

Spania a adunat la urne 88.000 de români, dintre care 52.000 au mers cu Iohannis, 18.638 cu Barna și 4.400, cu Paleologu. Viorica Dăncilă a avut 3.200 de voturi, și de data aceasta mai puține decât Mircea Diaconu, care a avut 3500, și l-a depășit cu câteva sute de voturi pe Alexandru Cumpănașu.

Românii de peste Prut au fost la urne -43.282, dintre care Klaus Iohannis și-a adjudecat nu mai puține de 33.262 de voturi. Aici, Paleologu, care a reprezentat PMP, a obținut 4.000 de voturi, probabil din loialitate față de Traian Băsescu, acela care și-a menținut un bazin electoral în Republica Moldova. Dan Barna a avut mai puțin decât Pleologu, doar 3200 de voturi, iar Viorica Dăncilă a fost votată de doar 1.073 de persoane.

Comunitatea română din Franța a fost reprezentată la vot de 30.511 persoane, dintre care jumătate, 15.360, l-au ales pe Klaus Iohannis. Cu Dan Barna au votat 9.300, iar cu Paleologu, 2.200. Testul, de mai puțin de 4000 de voturi s-au împărțit între ceilalți 11 candidați, dintre care Mircea Diaconu și-a adjudacat 951, Viorica Dăncilă, sub 800 și Cumpănașu, sub 700.

Belgia.25.398 de voturi la secții. Iohannis ia aici tot cele mai multe, dar mai puține de jumătate – 11.886, Dan Barna ia 8.267, Theodor Paleologu, 1933, iar Viorica Dăncilă, doar 667 voturi. Aici are Ninel Peia 88 de voturi.

Austria. 19.154 de votanți, dintre care peste 10.000 pun ștampila pe Klaus Iohannis, iar aproape 5.000 merg cu Dan Barna, în vreme ce 1647, cu Paleologu. Pe Diaconu l-au vrut președinte 5888, mai mulți decât pe Dăncilă, cu doar 489 de opțiuni, din totalul de peste 19.000 de voturi.

Statele Unite.10.647 votanți, din care 4348 l-au ales pe Iohannis, 3.877, pe Barna, 1200, pe Paleologu. 400 au mers cu Mircea Diaconu, iar pe Viorica Dăncilă au ales-o 362. Pe Alexandru Cumpănașu l-au ales 171 de români aflați în SUA.

Să mai consemnăm că militarii aflați în Afganistan au votat și ei. 797 s-au dus la secțiile de votare, din care 351 l-au ales ca președinte pe Klaus Iohannis. 38 au mers cu Paleologu, 181, cu Barna, iar Dăncilă și Diaconu au fost la egalitate, câte 63 de voturi fiecare. Și Alexandru Cumpănașu a avut între militarii din Afganistan simpatizanți – 13. De asemenea, în Zimbabwe au votat 7 persoane, dintre care 5 l-au ales pe Klaus Iohannis, 1 pe Barna și 1 pe Dăncilă.

În Federația Rusă au votat 207 persoane, dintre care 67 au pus ștampila pe Klaus Iohannis, 70, pe Dan Barna, iar pe Theodor Paleologu, 26, mai mulți decât pe Viorica Dăncilă, 23. Dăncilă l-a devansat în Rusia pe Mircea Diaconu, care a obținut doar 17 voturi. Diferența a mers spre ceilalți candidați. Aici, Cumpănașu nu a obținut niciun vot. Însă, s-a bucurat de mai mult succes în China, unde a luat cinci voturi. Din cele 321 de persoane care au votat în RP Chineză, 101 l-au votat pe Iohannis, care a fost depășit, ca și în Rusia, de Dan Barna (138), în vreme ce Viorica Dăncilă a primit 14 voturi.

EXIT POLL ALEGERI PREZIDENŢIALE 2019 TURUL II. Secțiile de votare din străinătate

Lista secțiilor de votare din străinătate poate fi consultată pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe.

Totodată, AEP atenționează că alegătorii români cu domiciliul sau reședința în străinătate care au primit plicul pentru votul prin corespondență trebuie să se asigure, înainte de a lipi autocolantul pe candidatul preferat, că acesta a intrat în turul al doilea. În cazul în care autocolantul este aplicat pe un candidat care nu a intrat în turul al doilea, votul este anulat.

„Plicurile cu opțiunile pentru turul ala doilea trebuie expediate astfel încât să ajungă la sediile birourilor electorale pentru votul prin corespondență până cel mai târziu în data de 21 noiembrie 2019. Cei ale căror plicuri nu ajung până la termenul menționat vor fi notificați și îndrumați să se îndrepte spre cea mai apropiată secție de votare”, potrivit AEP.

În țară, au fot organizate 18.748 de secții de votare, iar lista acestora poate fi consultată pe site-ul www.roaep.ro la secțiunea Management Electoral/Geografie electorală/Registrul secțiilor de votare. Alegătorii pot afla la ce secție de votare sunt arondați accesând www.registrulelectoral.ro

EXIT POLL ALEGERI PREZIDENŢIALE 2019 TURUL II. Votarea în țară are loc duminică, 24 noiembrie 2019, între orele 7.00 și 21.00, cu posibilitatea de prelungire până cel mai târziu la ora 23.59 pentru alegătorii care se află la sediul secției de votare la ora 21.00, precum și pentru cei care se află la rând în afara sediului secției de votare.

Alegătorii din țară votează cu un act de identitate valabil, emis de statul român, respectiv: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; carnetul de serviciu militar.

AEP menționează că paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic și paşaportul simplu temporar pot fi folosite doar de cetățenii români cu domiciliul în străinătate care votează în România. În țară, cetățenii votează la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au domiciliul ori reşedinţa, iar în cazul în care se află în altă unitate administrativ-teritorială, pot vota la orice secţie de votare din cadrul acesteia.

„Pentru alegătorii netransportabili din motive de boală sau invaliditate, din ţară, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, depusă cel mai târziu în preziua votării, însoţită de copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care să rezulte că persoanele respective sunt netransportabile, ca o echipă formată din cel puţin doi membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială şi cu materialul necesar votării – ştampilă cu menţiunea «VOTAT», buletine de vot şi timbre autocolante necesare pentru a se efectua votarea”, transmite AEP, în documentul de presă.

Ca și în primul tur, operațiunile privind numărarea voturilor, inclusiv ale celor prin corespondență, sunt înregistrate video și audio și se desfășoară în deplină transparență, în prezența tuturor membrilor birourilor electorale ale secțiilor de votare și a persoanelor acreditate.

Autoritatea Electorală Permanentă amintește că persoanele acreditate să asiste la efectuarea operațiunilor electorale la primul tur de scrutin sunt de drept acreditate să asiste la efectuarea acestor operațiuni și la al doilea tur de scrutin.

Președintele AEP Constantin Buică „îi îndeamnă pe toți cetățenii români cu drep de vot să își exercite acest drept și în cadrul celui de-al doilea tur de scrutin, iar celor din străinătate le recomandă să nu lase pe ultima zi votul la secțiile de votare, pentru a evita aglomerația și pentru a fi siguri că și votul lor va intra în calcul la alegerea Președintelui României”, conchide sursa menționată.

EXIT POLL ALEGERI PREZIDENŢIALE 2019 TURUL II. Primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2019 a marcat o premieră în istoria post-decembristă a României: cea mai mică prezenţă la vot de după 1989. De altfel, istoria scrutinelor prezidenţiale arată că după Duminica Orbului din 20 mai 1990, când votanţii au venit buluc la urne, numărul românilor care au ieşit la vot a scăzut constant. Primele alegeri libere din România au adus şi singurul reprezentant al stângii care a reuşit să ajungă la conducerea ţării. La 30 de ani distanţă, candidatul PSD a înregistrat în primul tur cel mai slab rezultat obţinut vreodată de un social-democrat în cursa pentru Cotroceni.

Primele alegeri prezidentiale într-o Românie care tocmai se desprinsese de comunism, cel putin pe hârtie, au fost la 20 mai 1990. În acea Duminică a Orbului, peste 14 milioane de români au ieșit la vot și l-au ales ca șef al statului pe Ion Iliescu, cu 85% din voturi.

Alegeri prezidențiale 20 mai 1990

ION ILIESCU – 85,07%
RADU CÂMPEANU – 10,64%
ION RAȚIU – 4,29%
PREZENȚA LA VOT: 14.378.693 de alegători.

Alegeri prezidențiale (turul I) – 27 septembrie 1992

Tânăra democrație din România a dat un nou examen, doi ani mai târziu, la 27 septembrie 1992.

Primul tur al alegerilor l-a consemnat învingător pe același Ion Iliescu, cu 47,34%. Pe locul doi – Emil Constantinescu cu 31,24%.

Cât privește prezența la urne, prezența era deja cu aproape 2 milioane de alegători ÎN MINUS.
- ION ILIESCU – 47,34%
- EMIL CONSTANTINESCU – 31,24%
PREZENȚA LA VOT: 12.496.430 de alegători

Alegeri prezidențiale (turul II) – 11 octombrie 1992

Două săptămâni mai târziu, la 11 octombrie 1992, Ion Iliescu câștigă finala pentru Controceni, la o diferența de peste 20 de procente.

Interesant este că prezența la vot a continuat să scadă față de primul tur.

Doua saptamani mai tarziu, pe 11 octombrie 1992, Ion Iliescu castiga finala pentru Controceni, la o diferenta de peste 20 de procente. Interesant este ca prezenta la vot a continuat sa scada, fata de primul tur.
- ION ILIESCU – 61,43%
- EMIL CONSTANTINESCU – 38,57%
PREZENȚA LA VOT: 12.150.728 de alegători

Alegeri prezidențiale (turul I) – 3 noiembrie 1996

În 1996, românii votau schimbarea.

La 3 noiembrie, în turul I, Ion Iliescu îl învingea cu doar câteva procente pe principalul sau rival politic, Emil Constantinescu.

13.088.388 de români s-au prezentat la urne, o creștere semnificativă față de scrutinul precedent.
- ION ILIESCU – 32,25%
- EMIL CONSTANTINESCU – 28,22%
PREZENȚA LA VOT: 13.088.388 de alegători

Alegeri prezidențiale (turul al II-lea) – 17 noiembrie 1996

Situația s-a inversat în finala din 17 noiembrie 1996. Emil Constantinescu i-a convins pe români prin mesajul sau pro-occidental și a ajuns la Cotroceni, după un scrutin în care l-a surclasat pe președintele în funcție.

54,41% dintre alegători l-au preferat pe Emil Constantinescu, iar Ion Iliescu și partidul sau trecea pentru prima dată în opoziție.
- EMIL CONSTANTINESCU – 54,41%
- ION ILIESCU – 45,59%
PREZENȚA LA VOT: 13.078.883 de alegători

Alegeri prezidențiale (turul I) – 26 noiembrie 2000

În 2000, președintele în funcâie Emil Constantinescu a decis să nu mai candideze pentru un al doilea mandat, după ce s-a declarat înfrânt de… sistem.

Motiv pentru care, în finala pentru Cotroceni au ajuns Ion Iliescu – votat de 36,35% dintre alegători – și „surpriza” Corneliu Vadim Tudor, cu 28,34% din sufragii. Prezența urne, în primul tur de pe 26 noiembrie 2000, era de puțin peste 11,5 milioane de alegători.
- ION ILIESCU – 36,35%
- CORNELIU VADIM TUDOR – 28,34%
PREZENȚA LA VOT: 11.559.458 de alegători

Alegeri prezidențiale (turul al II-lea) – 10 decembrie 2000

Turul al doilea al acelui scrutin s-a desfășurat sub impresia alegerii răului cel mic dintre cei doi finaliști. Contestat puternic, mai ales de marile cancelarii europene, liderul PRM avea să piardă alegerile în favoarea lui Ion Iliescu, cel care se întorcea la Cotroceni pentru ultimul sau mandat constituțional. Doi din trei români l-au votat atunci pe candidatul PDSR, în condițiile în care aproape 1,5 milioane de votanți din primul tur au stat acasă în cel de-al doilea.
- ION ILIESCU – 66,83%
- CORNELIU VADIM TUDOR – 33,17%
PREZENȚA LA VOT: 10.177.343 de alegători

Alegeri prezidențiale (turul I) – 28 noiembrie 2004

2004 a marcat schimbarea gărzii de candidați la funcția supremă în stat.

Premierul PSD în funcție, Adrian Năstase, și primarul Capitalei, Traian Băsescu, s-au clasat primii, după turul întâi. Cu o Constituție modificată, în care mandatul președintelui creștea la cinci ani și cu un avantaj de șapte procente după primul tur, Adrian Năstase își făcea deja planuri de președinte al României.
- ADRIAN NĂSTASE – 40,97%
- TRAIAN BĂSESCU – 33,92%
PREZENȚA LA VOT: 10.794.653 de alegători

Alegeri prezidențiale (turul al II-lea) – 12 decembrie 2004

Numai că românii i-au taxat greșelile din campanie, în special aroganța, și l-au făcut președinte pe Traian Băsescu, cu un scor foarte strâns. După votul din 12 decembrie 2004, Traian Băsescu a obținut 51,23%, în timp ce Adrian Năstase – 48,77%.

Prezența continuă să scadă: 10.112.262 de alegători au venit la vot.
- TRAIAN BĂSESCU – 51,23%
- ADRIAN NĂSTASE – 48,77%
PREZENȚA LA VOT: 10.794.653 de alegători

Alegeri prezidențiale (turul I) – 22 noiembrie 2009

Dacă alegerile din 2004 au fost echilibrate, cele din 2009 au fost cu adevărat pe muchie de cuțit.

După un mandat complicat, Traian Băsescu a câștigat „la mustață” primul tur, în fața liderului PSD de la vremea aceea, Mircea Geoană. În 22 noiembrie, sub 10 milioane de români au votat. 32,44% din opțiuni au mers în dreptul lui Traian Băsescu, 31,15% – Mircea Geoană.
- TRAIAN BĂSESCU – 32,44%
- MIRCEA GEOANĂ – 31,15%
PREZENȚA LA VOT: 9.946.748 de alegători

Alegeri prezidențiale (turul al II-lea) – 6 decembrie 2009

Finala a fost una de poveste. Cu foarte mulți aliați, dar și cu o vizită acasă la Sorin Ovidiu Vântu – pe care mulți au catalogat-o „fatală” – Mircea Geoană a rămas în istorie țopăind pe scena din curtea PSD, când mai toate exit-poll-urile îl dădeau câștigător. Numărătoarea voturilor l-a făcut însă președinte pe Traian Băsescu, pentru al doilea mandat, la o diferența de sub 100 de mii de voturi. 50,34% la 49,66% a fost scorul oficial, la o prezență de peste 10 milioane de români la vot.
- TRAIAN BĂSESCU – 50,34%
- MIRCEA GEOANĂ – 49,66%
PREZENȚA LA VOT: 10.483.815 de votanți

Alegerile prezidentiale (turul I) – 2 noiembrie 2014

În 2014, PSD a cunoscut din nou gustul amar al eșecului, cu toate că nimeni nu credea că este posibil așa ceva, cu câteva luni înaintea scrutinului.

Premierul în funcție Victor Ponta pleca drept mare favorit în fața primarului liberal de la Sibiu, Klaus Iohannis. Ba chiar își ironiza adversarul, afirmând că nu prea are ce să facă în campanie, așa că își ia… popcorn și stă în fața televizorului. Iar primul tur, din 2 noiembrie 2014, a confirmat în mare parte acest lucru: Ponta – 40,44%; Iohannis – cu 10 procente mai puțin.

Prezența la urne era însă cea mai mică din istoria post-decembristă a prezidențialelor.
- VICTOR PONTA – 40,44%
- KLAUS IOHANNIS – 30,37%
PREZENȚA LA VOT: 9.723.232 de votanți

Alegerile prezidentiale (turul al II-lea) – 16 noiembrie 2014

O eroare care s-a dovedit a-i fi „fatală” lui Victor Ponta a fost modul în care guvernul condus de acesta a organizat alegerile în diaspora. Cozile uriașe de la secțiile de peste hotare au creat un mare scandal intern, românii s-au mobilizat și au ieșit la vot cu aproape două milioane mai mult decât în primul tur. Rezultatul: Klaus Iohannis – 54,43%; Victor Ponta – 45,56%.
- KLAUS IOHANNIS – 54,43%
- VICTOR PONTA – 45,56%
PREZENȚA LA VOT: 11.553.154 de votanți

Alegeri prezidențiale (turul I) – 10 noiembrie 2019

După turul 1 al alegerilor prezidențiale din 2019, președintele în exercițiu, Klaus Iohannis, susținut de PNL, și candidatul PSD, până de curând premier, Viorica Dăncilă, au intrat în turul al doilea la o diferență consistentă de voturi:
- KLAUS IOHANNIS – 37,82% (3.485.292 voturi)
- VIORICA DĂNCILĂ – 22,26% (2.051.275 voturi)
PREZENȚA LA VOT: 47,66 % însemnând 8.683.688 de alegători, cea mai mică prezență la alegerile prezidențiale din ultimii 30 de ani. În schimb, în diaspora au votat aproape 700.000 de persoane, un record absolut.

Ce arată cele trei decenii de democrație

România a trecut, așadar, în trei decenii de democrație, prin șapte rânduri de alegeri prezidențiale.

Ion Iliescu a rămas singurul exponent al stângii care a ajuns la Cotroceni.

Iar în ultimii 19 ani, PSD a pierdut toate finalele prezidențiale în fața candidaților de dreapta.

Alegerile pentru funcția de președinte au rămas cele mai ofertante pentru electorat. Cu toate acestea, numărul votanților a scăzut constant din 1990 până astăzi. Explicația este cât se poate de simplă: milioane de români au emigrat în afara granițelor, mai ales după aderarea țării noastre la Uniunea Europeană.

Potrivit unui raport internațional, diaspora românească este a cincea cea mai numeroasă din lume. Din păcate, același raport relevă faptul că aproape jumătate dintre românii cu studii universitare care lucrează în străinătate au locuri de muncă destinate muncitorilor necalificați.

Țările cu cei mai mulți emigranți români sunt Italia, Spania, Germania, Marea Britanie și SUA.

Citiți și: