Exit-poll- uri ALEGERI PARLAMENTARE 2020.

 Patru institute şi societăţi au fost acreditate de Biroul Electoral Central să efectueze sondaje de opinie la ieşirea de la urne duminică, la alegerile parlamentare.

Alte Articole

Raluca Turcan, război al declaraţiilor cu Maria Zaharova: „România ...

Nicolae Ciucă, întrebat dacă este mulţumit de explicaţiile ...

Astfel, vor face exit-poll-uri la nivel naţional Grupul de Studii Socio-Comportamentale AVANGARDE, precum şi Centrul de Sociologie Urbană şi Regională – CURS.

Exit poll alegeri parlamentare 2020. Ce va face Iohannis?
Au mai fost acreditate pentru efectuarea de sondaje de opinie la nivel naţional şi societăţile SC Megatronic World Productions SRL şi Ana Events & PR SRL.

Exit-poll- uri ALEGERI PARLAMENTARE 2020. Potrivit BEC, operatorii de sondaj au acces, în baza acreditării, în imobilul în care funcţionează secţia de votare şi în zona de protecţie de 50 de metri a acesteia, fără a intra în interiorul localului de vot.

Aceştia au obligaţia de a nu tulbura liniştea şi ordinea publică şi de a nu interveni în niciun mod în organizarea şi desfăşurarea alegerilor.

Rezultatele exit-poll-urilor la alegerile de duminică vor fi anunţate la ora 21,00, după închiderea urnelor.

Peste 18 milioane de alegători sunt aşteptaţi duminică la vot pentru a alege noul Parlament pentru următorii 4 ani.

Cu câteva zile înainte de alegeri, partidele fac scenarii și duc negocieri pentru un posibil viitor guvern. Cele mai recente sondaje arată că prezența la vot va fi una scăzută, ceea ce dezavantajează toate formațiunile.

Liberalii decontează deciziile luate de Guvern. Închiderea piețelor și a școlilor i-a costat, iar în ultimele două luni au scăzut constant – de la 34,7% în septembrie, la 28,5% în noiembrie. Datele arată o scădere și la USR – de la 20 la 18%.

Singurii pe care măsurătorile îi dau cu procente în plus sunt cei de la PSD. La intenția de vot, aceștia au ajuns de la 21,7 la suta luna trecută, la 23,6.

Sociologii susțin că diferența dintre primele două clasate va fi foarte mică. De aceea, un rol important în formarea majorității parlamentare îl vor avea partidele mai mici. Pro Romania, proaspăt fuzionat cu ALDE, ar fi votat de 9,5% dintre alegători, tot în creștere față de luna trecută. În schimb, la limita pragului electoral se află acum, potrivit sondajelor, UDMR – cotat cu 4,7% și PMP – cu 4,6%.

Exit-poll- uri ALEGERI PARLAMENTARE 2020. Cine va câștiga alegerile. Topul partidelor

Alegerile parlamentare din 2020 vor fi câștigate probabil de PNL, urmat de PSD, USR și Pro România. Acestea sunt partidele care vor intra absolut sigur în Parlament, crede profesorul Pîrvulescu. Celelalte două, PMP și UDMR, pot intra, în anumite condiții, și pot să nu depășească pragul, în altele. UDMR are oricum pragul alternativ, deci va fi în viitorul parlament, dar poate să fie cu un număr mai mare sau un număr mai mic de parlamentari.

Politologul Cristian Pîrvulescu se așteaptă, la alegerile parlamentare din 6 decembrie, la cea mai mică prezență la vot din istoria post-decembristă a României, motivată de frica de pandemie. O astfel de prezență scăzută va favoriza anumite partide, în special pe cele cu o prezență robustă în zona rurală, a explicat profesorul Pirvulescu într-o analiză pe care a făcut-o joi seara la Digi24.

„Dacă prezența la alegerile locale a fost cu două procente mai mică față de 2016, în condițiile în care pandemia nu avea un număr atât de mare de îmbolnăviri, mă aștept ca duminică prezența să fie sub cea din 2016 cu cel puțin două procente, dacă nu chiar mai mult. Unii vorbesc de 30 de procente, eu cred că undeva în jur de 35, între 35 și 38 de procente este rezonabil”, prognozează profesorul Cristian Pîrvulescu.

„Depinde de foarte multe lucruri, pentru că fricile sunt foarte mari, dar prezența va avea efecte electorale: în distribuirea mandatelor, în Exit-poll- uri ALEGERI Preprezentare. Altfel spus, unele partide vor câștiga mai mult din absenteism decât altele”, a adăugat politologul.

Prezența mică la vot favorizează PSD și PNL

„În general, mă aștept ca prezența în zona rurală, unde fricile legate de pandemie sunt mai mici, unde teoriile conspirației circulă mai mult, să fie mai mare și mai mică în zona urbană, mai ales în zona urbană mare, cum se întâmplă de multe ori. Dar nu s-a întâmplat la prezidențiale, spre exemplu, nu s-a întâmplat la europene și referendum. Dacă se va întâmpla așa, rezultatele pot să fie previzibile, pentru că sunt partide care au o înrădăcinare rurală mai importantă: PSD în vechiul regat, PNL în Transilvania”,  a explicat Cristian Pîrvulescu.

„Și așa o să înțelegem de ce PNL-ul a fost atât de precaut și a preluat primari de la alte partide. Sistemul electoral nu l-a ajutat să câștige alegerile decât în foarte puține cazuri și atunci a încercat să se pregătească pentru parlamentare având o bază locală”, a arătat profesorul.

Prezența la vot la alegerile parlamentare din România

1990:  86,19%
1992:  76,29%
1996:  76,01%
2000: 65,31%
2004: 58,50%
2008: 39,20%
2012:  41,76%
2016:  39,42%

Exit-poll- uri ALEGERI PARLAMENTARE 2020 Partidele care rup voturi de la PSD

„Va conta și prezența la guvernare, va conta și sentimentul de ostilitate pe care o parte din electorat îl are față de PSD, vor conta și partidele care rup voturi de la PSD: Pro România, pe de o parte, și AUR pe de altă parte”, spune Cristian Pîrvulescu.

În goana sa după voturi, PSD devenise un conglomerat de orientări foarte diverse, de la neoliberalism la conservatorism, neolegionarism și așa mai departe, iar acum, prin încercarea aceasta de curățire – pentru că la nivel local vorbim doar de o bază, care este neideologică, orientată doar spre culegerea resurselor, dar la nivel național au încercat, prin Rafila, prin Streinu-Cercel să se prezinte onorabil și ca experți – și atunci pierd voturile extremiste, voturile fostei Românii Mari, pe care le aveau, spre AUR și o parte spre Pro România, un autentic partid catch-all, care strânge voturi de peste tot, de pe unde se poate și mai ales din zona clasei mijlocii, a explicat profesorul Pîrvulescu.

„Această clasă mijlocie este oarecum dependentă de poziții publice, de servicii publice și este interesată, deci, să-și protejeze interesele, dar nu se simțea bine să voteze cu PSD și acesta este motivul pentru care a trebuit să fie adus Rafila, pentru a legitima și justifica un vot din zona aceasta. Aici este un mic vot de opinie, nu este doar un vot dependent. Eu cred că în România votul este dependent, este o clientelă, oamenii sunt mobilizați de către primar, care joacă un rol central, nu există foarte multă dezbatere ideologică”, a arătat Pîrvulescu.