Partidele apar ca „ciupercile după ploaie” mai ales după ce Parlamentul a schimbat legea partidelor politice, iar acestea pot fi înființate cu minimum trei membri. Scopul principal este de a intra în cursele electorale, în special locale și parlamentare.

Alegerile locale şi parlamentare de anul acesta reprezintă o miză importantă pentru mulţi români care şi-au propus să intre în cursa electorală. Iar de vreme ce regulile jocului s-au schimbat (noua lege a partidelor politice permite înfiinţarea unui partid doar prin prezentarea a trei membri fondatori), zeci de formaţiuni politice au apărut ca „ciupercile după ploaie”.

Alte Articole

Cât costă să petreci 1 Mai în complexul Andreei Esca! Vilele ...

Eduard Hellvig: Amatorii politici să-și vadă de drum

Cristian Socol, despre raportul Eurostat pentru România: „E ...

Potrivit Registrului Partidelor Politice, în România există 88 de partide politice. Numai în anul 2015, au fost depuse la Tribunalul Bucureşti 79 de cereri de înfiinţare de noi partide, însă numai 34 dintre ele au fost admise. În 2016, au fost depuse alte şase cereri de înfiinţare de partide.

Românii au dovedit, din nou, că sunt creativi şi cu simţul umorului, ocazie cu care pe lista partidelor politice au apărut denumiri care mai de care mai neobişnuite şi haioase. Şi stemele alese sunt extrem de ingenioase, acestea putând fi vizualizate pe conturile de Facebook ale partidelor, unele dintre ele, urmărite de câteva mii de persoane.

Partidele politice care au obţinut aprobarea Tribunalul Bucureşti, în 2015: Partidul Naţional Democrat, Frontul Demnităţii şi Identităţii Naţionale, Blocul Unității Naționale, Partidul Noua Românie, Partidul Naţional pentru Patrie, Partidul Comunitar din România, Partidul Noua Dreaptă, Partidul pentru Argeş şi Muscel, Partidul M10, Partidul Puterii Umaniste, Partidul Ecologist Socialist Român, Partidul pentru Dezvoltare şi Progres Social, Uniunea Salvaţi Bucureştiul, Partidul Botoşănenilor, Partidul Oamenilor Liberi, Mişcarea Liberală, Partidul Vrancea Noastră, Partidul Getodacia, Partidul Agricultorilor din România, Partidul Justiţie şi Dezvoltare, Partidul Democraţie Directă România, Partidul Lista Naţională, Partidul Societăţii Ieşene,  Partidul Neosocialist, Partidul Gălăţenilor, Partidul Alianţa pentru Domneşti, Partidul Diasporei Creştin Democrate, Partidul Uniunii Sociale din România, Mişcarea Populară, Partidul Cinste şi Prosperitate, Partidul Românilor de Pretutindeni, Forţa Identităţii Naţionale, Partidul 200 pentru Bucureşti, Partidul Pirat România.

Partidul Pirat se defineşte drept „reprezentantul politic în România al familiei Partidelor Pirat”.

„În luna iunie 2009, ca urmare a participării PiratPertiet din Suedia la alegerile pentru Parlamentul European- un succes foarte mediatizat, mai mulți roumanian-freaky clămpăiau înfrigurați googălu în căutarea Partidului Piraților…care nu era de găsit.. (…)

Pentru că piraţii români sunt o parte a mişcării internaţionale, în primavara lui a urmat 2010 participarea la constituirea Partidului Pirat Internaţional la Bruxelles. Grupul prezent aici a fost recunoscut „oficial” ca fiind co-fondator al PPI alături de organizaţii similare din 39 de ţări prezente. (…)

Membrii Partidului Pirat pot fi numiți- prin extensie, „Pirați” așa cum membrii Partidului Ecologist sunt numiți „Verzi” sau membrii Partidelor Democrate sunt numiți „Democrați”. Cu toate acestea, chiar numiți „Pirați” membrii Partidului Pirat nu sunt pirați în sensul obtuz al dex-ului– la fel, membrii Partidului Ecologist nu sunt colorați în verde iar membrii Partidelor Democrate nu sunt democrați („Democrația” fiind un scop,un deziderat nu o acțiune politică). Partidul Pirat Romania nu pretinde nici un fel de cotizație Membrilor săi. Totuși dacă cineva dorește să Doneze este binecuvântat. Cu ajutorul Donației sale vom zugrăvi pereți murdari și vom înlocui geamuri sparte. Partidul Pirat pretinde Membrilor săi un singur lucru: SĂ PARTICIPE LA VOT !”, este descrierea de pe site-ul partidului. 

În noiembrie 2015, Partidul Pirat anunţa că „este dispus să se asocieze cu toate partidele apărute în condițiile noii Legi a Partidelor, care nu conțin în ele rinocei și care vin cu un program cât de cât normal și consecutiv vremurilor pe care le petrecem.”

Partide conduse de foşti revoluţionari sau cu sediul în sate uitate de lume

O parte dintre partidele înregistrare anul trecut sunt conduse de foști parlamentari PRM, foști „revoluționari” sau ofițeri în rezervă, aşa cum este cazul Frontului Demnității și Identității Naționale, Blocului Unității Naționale, Partidului Național Pentru Patrie, Partidului Noua Românie. O parte din fostul Partid Conservator, sub conducerea unei angajate a departamentului de marketing de la Antena 3 și având-o ca membru pe Maria Grappini, au înființat Partidul Puterii Umaniste.

Prezența originală pe lista partidelor admise este Partidul pentru Dezvoltare și Progres Social, cu sediul în comună Popricani, județul Iași, despre care nici Google nu are foarte multe informații.

În documentele publice de Tribunalul Bucureşti, în cazul Partidului Justiţie şi Dezvoltare nu apare nici un nume al membrilor fondatori. În afară de adresă nu apare nimic, sediul partidului, fiind într-un bloc din Drumul Taberei, într-un apartament situat la etajul 9 sau 10. Nimeni din zonă nu a auzit însă de acest partid şi este posibil ca fondatorii să fie etnici turci, ţinând cont de faptul că numele este identic cu al partidului preşedintelui Turciei, Recep Erdogan.

Partide respinse de Tribunalul Bucureşti

Cele mai multe partide au fost însă respinse de Tribunalul Bucureşti şi multe sunt de interes local : Partidul Comuniştilor, Partidul Comunist Român, Partidul Naţional Ţărănesc, Partidul Revoluţiei a III-a Forţă, Partidul Vâlcenilor, Partidul Transilvania Democratică, Partidul Forţa Pensionarilor, Partidul Noua Revoluţie, Partidul Naţional Ţărănesc Maniu-Mihalache, Uniunea pentru Rădăuţi, Partidul Alternativa Civilă, Mişcarea pentru Medgidia, Partidul Naţional Român din Alba Iulia, Partidul Naţional Agrar.

Cereri pe lista de aşteptare

Pe masa Tribunalului Bucureşti se află încă nenumărate cereri de înregistrare a unor partide, multe dintre ele cu denumiri dintre cele mai ciudate : Partidul Democraţie Directă Sarmisegetuza şi Partidul Getodacia, a căror trimitere istorică este încă neelucidată, Partidul Dacismului Conservator Autonom, Partidul Renaşterea Săcălazului, Partidul Ţării Făgăraşului, Partidul Reconstrucţia României, Partidul Dreptăţii, Partidul Mândri că suntem Arădeni, Partidul Democrat Creştin al Romilor din România, Partidul Forţa Naţională, Partidul Dreptate şi Demnitate, Partidul Social Democrat Independent, Partidul Romilor Democraţi, Partidul Maramureşenilor, Partidul Alternativei de vest, Partidul Ideea Liberală, Partidul Vâlcenilor, Partidul Casa Mea, Partidul Mişcarea Social Liberală, Partidul Forta Moldova, Partidul National Civic, Partidul Uniunii Pensionarilor şi Oamenilor Saraci din Maramures, Partidul Nostru.

Citeşte şi: NOI NORME pentru finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale

Ce documente sunt necesare pentru înfiinţarea unui partid

Potrivit art. 18 din Legea partidelor politice, pentru înregistrarea unui partid politic se depun la Tribunalul Bucureşti următoarele documente:

• cererea de înregistrare, semnată de conducătorul organului executiv al partidului politic şi de cel puţin doi membri fondatori;
• statutul partidului;
• programul partidului;
• actul de constituire, semnat de cel puţin 3 membri fondatori;
• o declaraţie privitoare la sediu şi la patrimoniul partidului;
• dovada deschiderii contului bancar.

Cererea de înregistrare se afişează la sediul Tribunalului Bucureşti timp de 15 zile.

În termen de 3 zile de la data depunerii cererii de înregistrare, anunţul cu privire la aceasta se publică de către solicitant într-un ziar central de mare tiraj.

CITEŞTE ŞI: Avocatul Poporului analizează cererile privind SESIZAREA CCR privind ALEGEREA primarilor într-un singur TUR