Explozie de prețuri la raft, rata inflației a scăpat de sub control! Care este campioana scumpirilor în România, românii plătesc tot mai mult pentru produse de bază

Efectele războiului din Orientul Mijlociu se văd în România: produsele de la raft s-au scumpit, iar inflația a început din nou să fie pe un trend crescător. Este a opta lună consecutivă când rata scumpirilor se apropie de pragul de două cifre.

Conform INS, rata anuală a inflaţiei a crescut la 9,9% în martie, de la 9,31% în luna februarie. Cristian Păun, profesor de economie, susține că „cea mai mare parte a acestei probleme în continuare vine din interior”.

„Indicele preţurilor de consum în luna martie 2026 comparativ cu luna februarie 2026 a fost 100,78%. Rata inflaţiei de la începutul anului (martie 2026 comparativ cu decembrie 2025) a fost 2,3%. Rata anuală a inflaţiei în luna martie 2026 comparativ cu luna martie 2025 a fost 9,9%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (aprilie 2025 – martie 2026) faţă de precedentele 12 luni (aprilie 2024 – martie 2025) a fost 8,5%”, arată INS.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Vezi și Brandul românesc resuscitat de Matei Lucescu, nepotul lui Il Luce. Toată familia a contribuit la succesul tânărului antreprenor

Alte articole

Ce-i așteaptă pe români până la sfârșitul lui 2026. Experții economici, pesimiști și revoltați. ”Ne prăbușim încet-încet spre coada Europei de est iarăși. Să fim iarăși țara problemă, cei mai praf și cei mai proști”

Ianca Simion, dezvăluiri sincere despre influența divorțului părinților în viața sa: „Nu înțelegeam ce se întâmplă”

Indicele armonizat al preţurilor de consum în martie 2026, comparativ cu luna februarie 2026, a fost 100,92%, mai transmite INS. Rata anuală a inflaţiei în luna martie 2026 comparativ cu anul trecut calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) a fost 9,0%. Iar rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (aprilie 2025 – martie 2026) faţă de precedentele 12 luni (aprilie 2024 – martie 2025) determinată pe baza IAPC a fost 7,6%.

Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere, la 3,9%, de la 3,7% anterior, prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2026 şi anticipează că aceasta va ajunge la 2,7% în 2027.

De asemenea, Isărescu a anunţat în această lună că rata anuală a inflaţiei va creşte în intervalul martie-iunie 2026 la valori mai ridicate decât cele previzionate anterior, în principal ca urmare a influenţelor anticipate să decurgă din scumpirea combustibililor, pe fondul măririi considerabile a cotaţiilor petrolului şi gazelor naturale în contextul războiului din Orientul Mijlociu.

În cazul produselor alimentare, cea mai mare creștere au avut-o cafeaua, ouăle, dar și fructele proaspete. Sunt creșteri de peste 14% la cafea și cacao. Topul este condus în continuare de factura la energia electrică, care s-a scumpit comparativ cu anul trecut cu peste 57%, urmată de energia termică, cărți, ziare și reviste, unde creșterea e de 10 sau chiar 13%.

În cazul serviciilor, pe primul loc se află biletele de tren, cu o creștere de peste 24 de puncte procentuale, urmate de apă, canal și salubrizare, o creștere de peste 15%, și igienă și cosmetică, adică saloanele de înfrumusețare, unde tarifele au crescut cu peste 14%.

Cristian Păun, profesor de economie, a explicat că o creștere a inflației este legată de războiul din Iran, dar „cea mai mare parte a acestei probleme în continuare vine din interior, din România”.

„În această inflație regăsim creșteri de prețuri la foarte multe produse reglementate, foarte multe servicii pe care le oferă statul, de la salubritate, apă, canal, energie electrică – producătorul principal de energie electrică, 80% din producția de energie electrică în România este realizată de statul român, de companii de stat – deci în continuare vedem creșteri de prețuri la acele elemente pe care statul le controlează, unde statul deține monopol în principal și unde nu prea există concurență sau alternative foarte bine dezvoltate, astfel încât să mai putem să mai evităm atunci când statul vine cu niște tarife foarte piperate.

Citește și Exemplul dat de o companie românească. Toți cei 3.300 de angajați au salariile mărite din această lună

Vedem de asemenea creșteri la fructe și legume. Nu suntem încă în sezon, deci o să mai avem de tras puțin până apar fructele și legumele din producția internă. Să sperăm că vom avea un an agricol bun să mai temperăm din inflație. Să sperăm că nu va coborî temperatura sub 0 grade mai ales noaptea, astfel încât să distrugă florile plantelor”, a declarat acesta la Digi24.

Din păcate, puseul inflaționist va continua, iar România „va resimți această inflație mai mult decât alte țări, pentru că are niște probleme structurale foarte, foarte mari, principalele probleme fiind legate de deficitul bugetar pe care în continuare nu reușim să-l temperăm. Deficit bugetar înseamnă expansiune monetară, înseamnă mai mulți bani pe care statul îi împrumută din diferite surse și atunci când există mai mulți bani și producția de bunuri și servicii este problematică, apare inflația. Sunt mai mulți bani, mai puține bunuri și servicii pe care le producem mai ales în interior, mai ales în România, și care să concureze produsele care vin din import. Paradoxal este că bunurile care vin din import vin mai ieftin și pentru simplu fapt că avem un curs de schimb fix, oarecum atipic, pentru că atunci când ai inflație, cursul de schimb ar trebui să crească, leul ar trebui să se deprecieze, nu să se întărească și asta face ca multe bunuri din import să vină mai ieftin la raft prin comparație cu bunurile locale. Deci este și un fel de lovitură dată producției interne via cursul de schimb”, a explicat Păun.