Extremistul norvegian Anders Behring Breivik, care a masacrat tineri pe o insulă, şi-a schimbat numele. Se numeşte Fjotolf Hansen

”Pot confirma că el și-a schimbat numele. Este oficial. Nu doresc să dezvălui conținutul discuțiilor noastre”, a declarat Oeystein Storrvik, confirmând astfel o informație anterioară publicată de cotidianul Verdens Gang.

Pe 22 iulie 2011, Anders Behring Breivik a ucis opt persoane, la Oslo, într-un atac cu bombă în apropierea sediului guvernului norvegian, după care, deghizat în polițist, s-a deplasat pe insula Utoya, unde se desfășurau cursurile școlii de vară a tinerilor laburiști norvegieni, omorând alte 69 de persoane. În august 2012, Breivik a fost condamnat la 21 de ani de închisoare, pedeapsă care poate fi prelungită dacă se consideră că deținutul prezintă riscuri pentru securitatea publică.

Joi, Curtea Supremă a Norvegiei a anunțat că refuză să examineze recursul lui Breivik, care consideră că este ținut în închisoare în „condiții inumane”. Drept urmare, Breivik a decis la rândul său să se adreseze CEDO (Curtea Europeană a Drepturilor Omului), potrivit Agerpres.

Citeşte şi Criminalul din Norvegia: Un tribunal a decis că extremistului Anders Breivik nu i s-au încălcat drepturile omului

Alte articole

Latura întunecată a horoscopului: Ce defecte ascund bărbații în funcție de zodie și cât de greu este să trăiești cu ele

Boți, tiriboți și sprâncenoboți s-au activat pentru salvarea lui Bolojan. Armata digitală în favoarea premierului demis acționează ca la ordin, iar ținta a devenit Nicușor Dan

Anders Breivik consideră că izolarea sa în închisoare, unde este ținut separat de alți deținuți, constituie o încălcare a Articolului 3 al Convenției europene privind drepturile omului, care interzice orice tratament ‘inuman’ sau ‘degradant’.

Deși are la dispoziție trei celule bine dotate, Breivik se plânge de faptul că este izolat. După ce, spre surprinderea generală, o judecătoare i-a dat dreptate în legătură cu acest aspect în primă instanță, în 2016, în martie acest an o curte de apel a stabilit că extremistul ‘nu este și nu a fost victimă a torturii sau a tratamentelor inumane ori degradante’. După acest insucces, Breivik a sesizat Curtea Supremă, care i-a respins însă acțiunea, apreciind că ‘niciun element din apelul său nu are perspective de câștig’.