Potrivit datelor obținute de Fundația pentru Apărarea Cetățenilor împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS), în cadrul campaniei „Opriți robinetul risipei”, directorul general al societății primește lunar peste 7.000 de euro brut. Totodată, membrii Consiliului de Administrație au încasat, doar în 2024, peste 380.000 de euro din bani publici.
Electrocentrale Grup S.A. este un nou exemplu de risipă instituționalizată, tolerată ani la rând din indiferență sau complicitate. Deși compania are doar 25 de angajați, conducerea este plătită regește din fonduri publice, în ciuda faptului că rezultatele financiare sunt din ce în ce mai dezastruoase.
De exemplu, în 2022, când compania înregistra pierderi de peste 1,8 milioane de lei, directorul general a încasat, pe lângă salariul lunar, o primă de 80.000 de euro. În 2023, pierderile au crescut la peste 2,2 milioane de lei, iar în 2024 au depășit pragul de 3,4 milioane de lei.
Situația financiară gravă, care a continuat și în anul 2024, nu a determinat nicio reducere a cheltuielilor cu remunerațiile celor care au fost numiți să conducă această companie. Dimpotrivă, în 2024, veniturile totale încasate de conducerea executivă și de membrii Consiliului de Administrație au depășit 380.000 de euro. Salariul brut cel mai mare din companie este de 35.274 de lei lunar.
FACIAS solicită Ministerului Energiei, în calitate de acționar unic, să oprească imediat risipa banului public și să demareze o analiză a modului în care sunt cheltuite resursele publice în cadrul Electrocentrale Grup S.A.
La începutul anului, în timp ce Guvernul adopta „ordonanța trenuleț”, conducerea Companiei Naționale de Căi Ferate CFR a beneficiat de o majorare salarială de 50%, în ciuda faptului că nu a înregistrat profit net în ultimii trei ani. Acest lucru a reprezentat o creștere a bugetului total pentru remunerațiile conducerii de la 2.081.339 lei în 2024 la 3.055.452 lei în 2025.
La Autoritatea Feroviară Română (AFER), în plină perioadă de austeritate, conducerea și-a bugetat pentru 2025 salarii de peste 7.000 de euro lunar, dublu față de indemnizația ministrului Transporturilor.
În cazul Complexului Energetic Oltenia, o altă companie de stat, scăderea drastică a profitului a fost urmată, paradoxal, de o majorare a bugetului de salarii cu 130 de milioane de lei (echivalentul a 26 de milioane de euro).
Înainte de a introduce o nouă povară fiscală, viitorul Guvern trebuie să dea dovadă de responsabilitate în gestionarea banului public. Așa-numita „taxă de solidaritate” trebuie aplicată cu prioritate în interiorul aparatului de stat, acolo unde risipa este sistemică.