Facilităţi pentru persoanele cu dizabilităţi

Copiii cu handicap grav nu vor mai fi puşi pe drumuri la comisiile de evaluare

Copiii cu handicap grav care beneficiază de îngrijiri paliative nu se vor mai prezenta periodic la comisiile de evaluare, certificatul lor urmând să fie valabil până la împlinirea vârstei de 18 ani.

Măsura a fost adoptată în contextul în care mass-media a relatat, de-a lungul timpului, în repetate rânduri, despre cozile care se formau la comisiile de evaluare și condițiile în care copiii cu handicap grav și însoțitorii acestora erau nevoiți să aștepte ore sau chiar zile în șir, pentru reînnoirea certificatului de handicap.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Debirocratizare şi mai puţine drumuri la ghişeu

Alte articole

EXCLUSIV – Dragoș Anastasiu: „Nu cred că putem avea încredere într-un stat care datorează bani populației” / ”Incompetența este cea mai mare problemă pe care o avem azi în România. Probabil mai mult decât corupția”

Românii au luat cu asalt platforma unde pot semnala probleme birocratice. Vicepremierul Oana Gheorghiu: „Peste 1.000 de sesizări pe platforma „Fără hârtie”, în prima zi de funcționare”

Persoanele cu dizabilități vor primi din oficiu prestația socială și nu vor mai fi obligate să depună o cerere în acest sens.

Această hotărâre s-a adoptat deoarece s-a constatat că nu toate persoanele cu dizabilități știau că trebuie să depună o cerere specială pentru primi prestația socială, după obținerea certificatului cu handicap.

Noile prevederi stabilesc faptul că prestația socială se acordă automat, după obținerea certificatului de încadrare în grad de handicap, nemaifiind necesară depunerea unei cereri, așa cum prevedea varianta veche a legii.

Nu în ultimul rând, măsura este una de debirocratizare, astfel încât să se evite drumurile inutile și cozile la ghișee.

Scutirea persoanelor cu handicap grav psihic și mintal de la plata contribuției datorate în centrele rezidențiale

Mai precis, 5.150 de persoane cu handicap grav psihic și mintal vor beneficia de scutire la plata contribuției datorate pentru adulții cu handicap din centrele rezidențiale.

Măsura a fost adoptată pentru a nu vulnerabiliza și mai mult această categorie socială, respectiv membrii familiilor persoanelor cu handicap psihic și mintal, care, în prezent, suportă plata contribuției în centrele rezidențiale.

Sprijin pentru familiile adulților cu handicap asistați în centrele rezidențiale

În prezent, obligația de întreținere pentru adulții cu handicap asistați în centre se întinde până la frați și surori, rudele în linie dreaptă, soț și soție.

Modificarea adusă prin actul normativ a restrâns această obligație la soț și soție, părinți pentru copii și copii pentru părinți.

Decizia a fost luată întrucât, în practică, s-au înregistrat cazuri în care rude de gradul patru ale bolnavilor au ajuns să fie executate silit pentru neplata acestei contribuții.

Servicii sociale cât mai aproape de persoanele cu dizabilități

O altă prevedere importantă a ordonanței de urgență adoptate astăzi are în vedere crearea de oportunități de dezvoltare de servicii sociale de tip rezidențial (centre de zi, centre respiro și locuințe protejate) și pentru autoritățile locale, respectiv consiliile locale, cu scopul precis de a le aduce cât mai aproape de cetățean.

Legea actuală permitea doar direcțiilor generale de asistență socială și protecția copiilor (DGASPC) să deschidă astfel de servicii publice, nu și autorităților locale.

Menționăm că o astfel de prevedere creează o oportunitate pentru primării, și nu  obligația de a înființa servicii.

Recunoașterea oficială a limbajului mimico-gestual

Limbajul mimico-gestual va fi recunoscut oficial ca mijloc de comunicare specific persoanelor cu handicap auditiv.

Spre exemplu, persoanele cu deficiențe de auz vor putea beneficia de un interpret mimico-gestual la susținerea examenului de bacalaureat, în contextul în care s-a constatat o rată foarte mică de promovare a acestuia, de către persoanele din această categorie, și anume de sub 1%.

În același timp, măsura are menirea de unificare a limbajului mimico-gestual, în condițiile în care, în practică s-a constatat existența mai multor regionalisme.