DORIN şi ALIN COCOŞ au cerut testul cu DETECTORUL de MINCIUNI

Anchetatorii au respins solicitarea prin care Dorin şi Alin Cocoş au cerut folosirea testului poligraf deoarece acesta nu reprezintă o probă în instanţă, considerându-se că testarea poate fi influenţată de starea emoţională a inculpatului, potrivit România TV.

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) judecă joi contestația față de decizia de arestare preventivă formulată de fosta șefă a DIICOT Alina Bica, fostul ministru al Economiei Adriean Videanu, omul de afaceri Dorin Cocoș și fiul acestuia, Alin Cocoș, precum și Ionuț Mihăilescu. ÎCCJ a decis sâmbătă arestarea preventivă pentru 30 de zile a celor cinci, la propunerea procurorilor DNA, într-un dosar disjuns din cel în care Alina Bica a fost trimisă în judecată în legătură retrocedarea ilegală de către ANRP a unui teren din Capitală.

În cazul fostului șef DIICOT s-au reținut infracțiunile de luare de mită (2 infracțiuni), abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (2 infracțiuni), favorizarea făptuitorului, iar la Dorin Cocoș, trafic de influență și dare de mită, conform Agerpres.

Citeşte şi ÎCCJ judecă joi contestaţia privind arestarea preventivă a lui Bica, Videanu, Dorin şi Alin Cocoş

Alte articole

Cine este femeia care i-a despărţit Gina Pistol şi Alin Cocoş. Cei doi au avut o relaţie de patru ani şi se pregăteau de nuntă

Dorin Cocoș, dezvăluiri despre divorțul de Elena Udrea: „Nu a vrut să mă asculte”. Când va fi eliberată fosta blondă de la Cotroceni

Alin Cocoș, este acuzat de dare de mită și trafic de influență, Adriean Videanu, de complicitate la abuz în serviciu, Ionuț Mihăilescu, fostul consilier al Alinei Bica, de complicitate la luare de mită.

Anchetatorii susțin că în perioada ianuarie 2011-2012 Dorin Cocoș a promis, pretins și primit, de la beneficiarul unor drepturi litigioase, suma totală de 16 milioane euro, în tranșe, în schimbul influenței exercitate asupra a doi membri ai Comisiei Centrale a ANRP: Alina Bica și Sergiu Diacomatu, pentru asigurarea soluționării a două dosare de despăgubire, dintre care unul cu nr.22714/ FFCC (prin care, valoarea unui teren în suprafață peste 13 hectare a fost stabilită la suma de 377.282.300 lei).

Pentru urgentarea soluționării dosarului de despăgubire, Dorin Cocoș a dat foloase Alinei Bica, sub forma unei cote dintr-un teren situat în localitatea Snagov, în suprafață de 4.425 metri pătrați. Pe de altă parte, la 24 septembrie 2013, în dosarul Romgaz instrumentat de DIICOT, procurorul de caz a dispus luarea măsurilor asiguratorii prin instituirea unui sechestru și asupra a 80 de acțiuni, deținute la o firmă de Adriean Videanu.

Ulterior, 25 februarie 2014, printr-o ordonanță, Alina Bica, în calitate de șef DIICOT, a dispus cu încălcarea prevederilor legale de competență admiterea solicitării inculpatului Videanu și a ridicat sechestrul asigurator. Prin această acțiune, Alina Bica i-a facilitat lui Videanu reintroducerea în circuitul economic a celor 80 de acțiuni, creând posibilitatea înstrăinării lor către persoane interpuse și sustragerea de la acoperirea prejudiciului, lucru care s-a și întâmplat.

Citeşte şi DOSARUL MICROSOFT. Actul de partaj după divorţul Dorin Cocoş, PROBĂ împotriva Elenei Udrea

DNA mai susține că în 2013 Alina Bica, după preluarea funcției de șef al DIICOT, în urmărirea intereselor lui Ovidiu Tender de a nu fi condamnat la o pedeapsă cu executare a dispus măsuri abuzive care să direcționeze concluziile și poziția judiciară a DIICOT în fața instanței de judecată în cauza respectivă, de o manieră în care acesta să nu fie pasibil de o pedeapsă cu executare în regim de detenție.

„Pentru sprijinul acordat în scopul arătat, Bica, pe lângă unele beneficii financiare, i-a solicitat persoanei respective să-l angajeze pe Ionuț Mihăilescu (fostul său consilier) la una dintre firmele sale. Acestuia din urma i s-a acordat, de către inculpatul interesat de demersurile inculpatei Bica, beneficiul unui card bancar în care îi erau virate diferite sume de bani„, mai susține DNA.