FĂRĂ PRECEDENT: Marea Britanie a aprobat modificarea genetică a embrionilor umani

Studiile se vor desfăşura la Institutul Francis Crick din Londra şi au ca scop înţelegerea temeinică a momentelor iniţiale ale dezvoltării vieţii umane. Experimentele se vor face în primele şapte zile de după fertilizare şi ar putea evidenţia cauzele avortului spontan.

Cercetătorii nu au primit permisiunea de a implanta embrionii modificaţi în corpul unei femei.

Editarea genetică reprezintă manipularea ADN-ului – component principal al aparatului genetic, esenţial pentru identitatea oricărui organism.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

În 2015, cercetătorii chinezi au anunţat că au folosit tehnica editării genetice pe embrionii umani pentru a ajusta o genă care provoacă boli hematologice.

Alte articole

Drama unui fermier învins de prăbușirea prețurilor. Producția de cartofi, transformată în hrană pentru vite! ”E sfâșietor să vezi că toată munca nu valorează nimic”

Prima măsură majoră a noului premier britanic: Andy Burnham taie TVA-ul la energie pentru a ieftini facturile la iarnă

Domeniul manipulării genetice naşte controverse, una dintre criticile aduse experimentelor de acest gen fiind că alterarea ADN-ului uman este peste limita eticii umane şi ar putea duce la programarea genomului pentru aşa numiţii „designer babies” – copii care pot fi programaţi genetic.

„Vrem să înţelegem genele necesare pentru ca un embrion uman să se dezvolte într-un copil sănătos. Motivele sunt infertilitatea şi avorturile, care devin probleme din ce în ce mai prezente, dar nu sunt fenomene foarte bine studiate”, a afirmat cercetătoarea dr. Kathy Niakan pentru a motiva lansarea tehnicii de editare genetică a embrionilor umani, potrivit Mediafax. Kathy Niakan studiază de peste zece ani dezvoltarea embrionară, iar principala ţintă a experimentelor ei este înţelegerea detaliată a primelor şapte zile ale creşterii.

De-a lungul acestui interval de timp, ovulul fertilizat evoluează într-o structură de veziculă germinativă numită blastocist, formată din 200-300 de celule. Chiar şi în acestă etapă de blastocist, unele celule îndeplinesc un rol specific – unele cresc mai departe pentru a se implanta în placentă, unele formează un sac membranos ataşat de embrion, iar altele se grupează formând corpul fătului. În această perioadă, segmente din ADN-ul uman înregistrează o activitate intensă. Este probabil ca aceste gene să ne ghideze dezvoltarea primară, dar este neclar cum eşuează acest proces în cazul unui avort.

Experimentele vor fi făcute prin utilizarea embrionilor de la donatori.