Fenomen paranormal incredibil la Sfinxul din Bucegi. Sute de români au participat la piramida energetică de pe munte!

Fenomen paranormal incredibil la Sfinxul din Bucegi. Ciudățenia s-a format, astăzi, 28 noiembrie 2021, la ora 16.45. În ciuda temperaturilor scăzute şi al viscolului, sute de oameni au urcat la Sfinxul din Bucegi pentru a lua parte la piramida energetică.

Fenomen paranormal incredibil la Sfinxul din Bucegi. Sute de români au participat la piramida energetică de pe munte!

Astfel, în fiecare an, în aceeaşi zi şi la aceeaşi oră, razele Soarelui formează un efect de lumină, interpretat drept o piramidă magică plină cu energii puternice pe care doar cei cu experienţă le pot simţi.

Sute de oameni au mers, astăzi, la Sfinxul din Bucegi pentru a fi martori la fenomenul paranormal, evenimentul fiind anunţat şi planificat pe internet cu mult timp înainte. Legenda piramidei energetice de la Sfinxul din Bucegi atrage, an de an, sute de oameni curioşi.

Alte articole

Turiști rătăciți pe munte, găsiți de salvatori în hipotermie. Au urcat să vadă Sfinx-ul pe o vreme extremă

Totodată, mulţi dintre curioşi sunt oameni nefamiliarizaţi cu traseul montan, astfel că, în anii trecuţi, jandarmii montani şi salvamontiştii au fost nevoiţi să intervină pentru a recupera de pe traseu zeci de persoane epuizate de efort.

Sfinxul din Munții Bucegi este un megalit antropomorf situat la 2216 m altitudine, în județul Dâmbovița, pe teritoriul administrativ al comunei Moroeni. Originea numelui Sfinxului este datorată asemănării sale cu un cap uman, mai exact cu Sfinxul Egiptean, formarea lui fiind datorată eroziunii eoliene (vântului). Format dintr-un bloc mare de piatră ce a căpătat forma de astăzi într-un timp foarte îndelungat, Sfinxul din Bucegi, aflat pe platoul Bucegi, măsoară 8 metri în înălțime și 12 metri în lățime.

Din punct de vedere istoric și chiar mistic, Sfinxul este[necesită citare] reprezentarea unei divinități supreme din timpuri pelasge. Aspectul său omenesc este asociat cu o expresie de suveranitate și putere, acest lucru fiind evidențiat prin fața proporționată, buze severe si bărbia voluntară. Pelasgii au fost anteriori grecilor, triburile lor au fost răspândite mai ales în zona Mării Egee.

Asemănarea sa cu un Sfinx (dacă este privit din anumite unghiuri, marcate în jurul său), cât și legendele și istoria locului, au făcut ca această formațiune geologică să devină o atracție turistică importantă.

În perioada 1966-1968, juristul peruan Daniel Ruzo, observase că Sfinxul seamănă cu chipul principal dintr-un ansamblu sculptat într-o stâncă de pe podișul Marcahuasi, din Peru, numit „Monumentul Omenirii”: «Sfinxul nu reprezintă doar un singur chip, fiind înconjurat de altele, dar din rase diferite, precum și de capul unui câine, care are rol de străjer al unei comori aflată într-o „peșteră a tezaurului” în apropierea Omului».

Folclorul urban spune că acest loc a fost centru energetic folosit pe vremuri de extratereștri, multe legende circulând prin părțile locului în acest sens. În imediata apropiere a Sfinxului se află o anume peșteră ce ar strânge mistere energetice deosebite.[necesită citare] Aceste mistere energetice sunt atracția multor oameni pasionați de acest subiect. Alte zvonuri spun că tot aici ar exista o mină de uraniu, părăsită, ce nu mai este în funcțiune din al doilea război mondial.[necesită citare]

În munții României există și alți megaliți care poartă denumirea de sfinx, căpătată invariabil la o dată relativ recentă: Sfinxul de la Stănișoara, Sfinxul de la Piatra Arsă, Sfinxul Lainicilor, Sfinxul Bratocei, Sfinxul Bănățean cunoscut și sub denumirea de „Sfinxul de la Topleț”, Sfinxul de la Pietrele lui Solomon, Sfinxul din Munții Gutâiului.

Citește și: Aglomeraţie de nedescris pe platoul Bucegi. Sute de persoane au sărbătorit fără măsuri restrictive „Ziua Sfinxului”