Fermele de creştere a leilor pentru trofee de vânătoare contribuie la extincţia speciei din Africa

Un studiu recent al Duke University din SUA aduce la lumină o realitate crudă: populaţia leilor din Africa a scăzut de la 100.000 la 35.000 de animale în ultimii 50 de ani. Impresionanta imagine a Regelui Animalelor în sălbăticie ar putea deveni nu peste mult timp istorie. La distrugerea distrugerea progresivă a habitatului se adăugă cererea din ce în ce mai mare pentru trofee de vânătoare şi pentru părţi din corpul animalelor braconate, care accelerează procesul de dispariţie a celei mai mari feline de pe teritoriul african, transmite organizaţia Vier Pfoten.

29 ian. 2013, 15:16
Fermele de creştere a leilor pentru trofee de vânătoare contribuie la extincţia speciei din Africa

Africa de Sud este o ţară atractivă nu numai pentru turişti care iubesc natura, ci şi pentru vânători. Mii de turişti-vânători din Europa şi SUA călătoresc în Africa de Sud, în fiecare an. Se întorc acasă nu cu fotografii, ci cu blana leului ca suvenir. Cererea pentru trofee creşte constant, de la an la an, arată Vier Pfoten.

„O asemenea cerere nu poate fi satisfăcută doar de populaţia de lei din sălbăticie, astfel că în Africa de Sud se dezvoltă o industrie prosperă.  Circa 5.000 de lei sunt crescuţi în ferme speciale din Africa de Sud, numai pentru a fi vânaţi. Regimul de tortură începe imediat după naşterea puilor de leu. Puii sunt separaţi de mame la trei zile după naştere, sunt hrăniţi artificial şi sunt exploataţi ca atracţie pentru turiştii care vor să-i mângâie şi să se fotografieze cu ei. Când cresc prea mari că să mai poată fi ţinuţi sub control, leii sunt puşi pe lista viitoarelor trofee de vânătoare. Leii sunt în general ţinuţi în ţarcuri foarte mici, iar persoane înstărite din întreaga lume îşi pot alege pe Internet ce animal vor să împuşte”, spune organizaţia internaţională pentru protecţia animalelor.

„Pentru vânătoare, leii sunt mânaţi către zonele cu garduri. Multora dintre ei nu le e frică de oameni pentru că sunt obişnuiţi cu ei, aşa că uneori se aşează chiar cu fruntea în ţeava puştii. Unii sunt tranchilizati şi nu-şi revin complet până la începerea vânătorii; alţii sunt momiţi cu carne. Vânătorii de trofee nici nu trebuie să depună vreun efort că să-i ucidă”, mai spune Thomas Pietsch, expert în animale sălbatice al Vier Pfoten Internaţional.

În funcţie de vârstă, mărime şi de aspectul animalului, trofeul unui leu mascul costă între 10.000 şi 25.000 de euro, în vreme ce o femelă ajunge la 3.000 de euro.

Vier Pfoten deţine filmări şocante care dovedesc cruzimile petrecute în această industrie, cunoscută sub denumirea de „vânătoare la ţarc”. În România, cel mai cunoscut exemplu al acestui tip de vânătoare este vânătoarea de mistreţi de la Balc, organizată anual de către omul de afaceri Ion Ţiriac.

Vier Pfoten luptă de ani de zile, la nivel internaţional, pentru interzicerea creşterii în captivitate a leilor pentru trofee de vânătoare. Din 2008, organizaţia administrează o rezervaţie pentru feline mari de 1.200 de hectare în Betlehem, Africa de Sud, numită LIONSROCK. În prezent, în rezervaţie trăiesc peste 80 de lei, toţi salvaţi din ferme de vânătoare, grădini zoologice sau captivitate privată. 34 de lei şi un tigru provin din grădinile zoo din România, unde trăiau în condiţii mizere. Aceste animale pot duce acum o viaţă în siguranţă, într-un mediu adecvat speciei lor, departe de abuzuri.

Kenya, Botswana şi Zambia au tras deja învăţăminte după scăderea dramatică a populaţiei de lei şi au interzis vânătoarea pentru trofee pe teritoriul lor. Organizaţia Vier Pfoten cere sprijinul opiniei publice pentru a determina guvernul sud-african să urmeze acest exemplu. „Vânătoarea la ţarc este fatală – şi nu doar din punctul de vedere al bunăstării animalelor. Ea atrage după sine dezvoltarea masivă a turismului de vânătoare şi creste cererea pentru leii care trăiesc în sălbăticie. Totodată, are un impact negativ asupra conservării speciei în natură: leii crescuţi în captivitate nu mai pot fi eliberaţi în sălbăticie„, mai atrage atenţia expertul Thomas Pietsch.