SUA va elimina treptat programele de asistență pentru securitate pentru armatele europene de-a lungul frontierei Rusiei, deoarece împinge continentul să plătească mai mult pentru propria apărare, potrivit Financial Times.
Săptămâna trecută, oficialii Pentagonului i-au informat pe diplomații europeni că SUA nu vor mai finanța programe care antrenează și echipează militarii din țările est-europene care s-ar afla în prima linie a oricărui conflict cu Rusia, au declarat persoane familiarizate cu situația.
Cheltuielile pentru programul Pentagonului, care se încadrează într-o autoritate cunoscută sub numele de secțiunea 333, trebuie aprobate de Congresul SUA, dar administrația Trump nu a solicitat mai mulți bani. Fondurile deja aprobate vor fi disponibile până la sfârșitul lunii septembrie 2026.
Un oficial al Casei Albe a declarat că măsura se aliniază cu eforturile președintelui Donald Trump de a „reevalua și realinia” ajutorul extern și corespunde cu un ordin executiv emis de acesta în prima sa zi de mandat.
„Această acțiune a fost coordonată cu țările europene în conformitate cu ordinul executiv și cu accentul pus de mult timp de președinte pe asigurarea că Europa își asumă o mai mare responsabilitate pentru propria apărare”, a declarat oficialul.
Sub presiunea lui Trump, aliații SUA-NATO au convenit în iunie să își mărească cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB.
Reducerea finanțării din secțiunea 333 ar afecta un program cu un buget mondial de peste 1 miliard de dolari, conform estimărilor consilierilor Senatului, reducând potențial sute de milioane de dolari pe care SUA îi trimit țărilor de frontieră rusești. Pentagonul nu i-a informat pe parlamentari cu privire la suma exactă care va fi eliminată treptat.
Programul a alocat 1,6 miliarde de dolari în Europa între 2018-2022, aproximativ 29% din cheltuielile globale din secțiunea 333, potrivit Biroului de Responsabilitate a Guvernului SUA. Printre principalii beneficiari se numără Estonia, Letonia și Lituania.
Funcționari din zeci de ambasade europene la Washington, inclusiv din țări care nu primesc asistență, au participat la o întâlnire în cadrul căreia oficialii Pentagonului le-au spus despre reduceri.
Un oficial european a declarat că măsura pare să aibă scopul de a încuraja țările europene mai bogate să plătească pentru o parte mai mare din asistența de securitate acordată statelor din prima linie.
Guvernele europene au fost surprinse de comunicare și încearcă să obțină detalii suplimentare de la Washington, potrivit a doi diplomați informați despre discuții.
De asemenea, oficialii europeni încearcă să înțeleagă dacă finanțarea internă poate acoperi golurile sau dacă reducerile vor avea un impact asupra elementelor critice ale securității europene.
„Dacă sunt brutale, atunci vor avea implicații majore”, a spus unul dintre diplomați, adăugând că NATO va fi cu siguranță afectată, deoarece o parte din finanțare a fost direcționată prin intermediul alianței.
„Provoacă multă îngrijorare și incertitudine”, a spus al doilea diplomat, comparând-o cu decizia anterioară a lui Trump de a reduce ajutorul internațional al SUA.
Senatoarea Jeanne Shaheen, principala democrată din comisia pentru relații externe a Senatului, a descris reducerile ca fiind o „mișcare greșită care trimite exact semnalul greșit în timp ce încercăm să-l forțăm pe Putin la masa negocierilor și să descurajăm agresiunea rusă”.
Programul separat al SUA pentru finanțarea militară externă, care oferă finanțare țărilor pentru a cumpăra articole de mare valoare, cum ar fi avioane de luptă, nave și tancuri, nu este afectat de cea mai recentă decizie, potrivit unei persoane familiarizate cu situația.
Reducerile vin și în contextul în care șeful politicii Pentagonului, Elbridge Colby, încearcă să mute resursele de apărare ale SUA către Indo-Pacific pentru a spori descurajarea și a reduce șansele unui conflict cu China din cauza Taiwanului.
La începutul acestui an, Washingtonul a oprit brusc transporturile de muniții și mai multe arme de mare valoare destinate Ucrainei, după ce Colby a inițiat o analiză care a ridicat îngrijorări cu privire la propriile stocuri ale SUA. Trump a ordonat ulterior reluarea livrărilor.
Viitorul Inițiativei de Securitate Baltică, un program separat creat în 2020 pentru a consolida forțele armate ale Estoniei, Letoniei și Lituaniei, este, de asemenea, amenințat. Anul trecut, Congresul a aprobat 288 de milioane de dolari pentru a sprijini inițiativa.
Casa Albă nu a solicitat finanțare suplimentară pentru program în bugetul de anul viitor. O persoană familiarizată cu situația a declarat că programul este reevaluat de administrație.
Pierderea asistenței de securitate a SUA ar fi „foarte dificilă” pentru statele baltice, a declarat amiralul american în retragere Mark Montgomery, acum membru senior la think-tank-ul Fundației pentru Apărarea Democrațiilor. „Întreaga idee este de a le face capabile să se apere singure.”
Toate cele trei state au granițe terestre cu Rusia, iar regiunea a fost supusă unor atacuri atribuite Moscovei, inclusiv asupra infrastructurii critice din Marea Baltică, atacuri cibernetice și sabotaj.
Administrația efectuează o revizuire a desfășurărilor sale de trupe în întreaga lume și a declarat că intenționează să își reducă prezența în Europa.
Trump s-a întâlnit miercuri la Casa Albă cu președintele Poloniei, Karol Nawrocki, și a declarat că nu are planuri de a retrage trupele din țară.
SUA are aproximativ 10.000 de persoane staționate în Polonia prin rotație, iar Trump a declarat că este „foarte mulțumit” de acest aranjament. „Vom pune mai mulți acolo dacă vor”, a adăugat el.