Finanţare de 92 milioane euro pentru prelungirea gazoductului dintre România şi Republica Moldova de la BERD şi BEI

BEI şi BERD acordă fiecare un împrumut de 41 de milioane euro, iar UE oferă uo finanţare de 10 milioane euro.

Fondurile vor ajunge la societatea de stat Vestmoldtransgaz, care va construi şi va opera conducta de gaz şi interconectorul România-Republica Moldova.

Proiectul va finaliza conectarea sistemelor de transport de gaze din România şi Republica Moldova, legând Chişinăul, o zonă importantă privind consumul de gaze în ţară, de interconectorul dintre Iaşi şi Ungheni, un oraş din Moldova aflat la graniţa cu România.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Acest gazoduct fost construit în 2014, pentru a permite Moldovei – o ţară care este mai mult de 90% dependentă de importurile de energie – să-şi diversifice sursele de energie.

Alte articole

BERD estimează un declin de 0,2% al PIB-ului României în acest an și avertizează că riscurile negative persistă

România riscă să intre în recesiune în 2026. Raport devastator al BERD: Încrederea companiilor este la pământ

Ca parte a noului pachet de finanţare, Guvernul Republicii Moldova a fost de acord să pună în aplicare un pachet cuprinzător de reformă pentru a promova liberalizarea pieţei energiei şi consolidarea concurenţei în acest sector, transmite News.ro.

„Decizia partenerilor noştri de la BERD, BEI şi UE de a sprijini Guvernul Republicii Moldova în construcţia gazoductului Ungheni-Chişinău este foarte importantă pentru ţara noastră, deoarece este un pas esenţial în vederea asigurării securităţii energetice a ţării şi depăşirea situaţiei în care suntem dependenţi de o singură sursă pentru aprovizionarea populaţiei cu energie”, a declarat vicepremierul moldovean Octavian Calmîc,  care este şi ministru al Economiei.

Dimitri Gvindadze, directorul biroului BERD din Chişinău, a afirmat că gazoductul va permite Moldovei să cumpere gaze naturale de pe pieţele UE şi va promova măsuri care vor ajuta furnizorii de gaze străine pe piaţa Moldovei.

”Acest lucru va permite ţării să îşi diversifice sursele de energie şi va consolida concurenţa în sector”, spune el.

Un sprijin suplimentar va veni de la Agenţia Suedeză pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională, care a oferit aproape 600.000 euro pentru realizarea unui studiu de fezabilitate cuprinzător realizat de firma de consultanţă în inginerie Fichtner GmbH pentru a evalua aspectele tehnice, de piaţă, aspectele de reglementare, economice şi de mediu şi sociale ale proiectului.

BERD oferă, de asemenea, o finanţare de grant de 1 milion de euro din fondurile proprii pentru a sprijini punerea în aplicare a proiectului, inclusiv asistenţă juridică şi de reglementare.

În 27 august 2014, de Ziua Independenţei Republicii Moldova, a fost inaugurat gazoductul care leagă reţelele de gaze dintre România şi Republica Moldova, Iaşi-Ungheni, în prezenţa premierilor de la acea dată din România, Victor Ponta, şi Republica Moldova, Iurie Leancă.

Investiţia s-a ridicat la 26 de milioane de euro, dintre care 7 milioane euro au reprezentat contribuţia Uniunii Europene. Gazoductul are o lungime de 43,2 kilometri şi trece pe sub Prut.

Conducta are o capacitate anuală de transport de 1,5-2 miliarde de metri cubi de gaze naturale, suficient pentru a acoperi necesarul de consum al ţării vecine, de aproximativ 1,2 miliarde de metri cubi pe an, însă nu este folosit deloc în prezent, pentru că, potrivit Transgaz, nu au existat contracte bilaterale încheiate în acest sens.

Potrivit unui acord semnat la începutul anului trecut, România s-a angajat să livreze Republicii Moldova în 2015, prin gazoductul Iaşi-Ungheni, aproximativ un milion de metri cubi de gaz.

Exporturile au acoperit în realitate numai necesarul de încălzire pentru o iarnă, pentru circa 330 de case. Din primăvara anului trecut, gazul românesc nu a mai ajuns în Republica Moldova, care a preferat să cumpere gaze doar din Rusia.