Floarea „ce poate învia morţii şi ucide pe cei vii”, în funcţie de cantitatea folosită. Arma cu două tăişuri din natură

Degețelul, degetarul sau degetarița este floarea frumoasă „ce poate învia morții și ucide pe cei vii”.  Degețelul, cunoscut și sub denumirile de degetar sau Digitalis, este o plantă ornamentală deosebit de frumoasă, renumită pentru florile sale delicate, în nuanțe de violet, alb sau galben, care atrag privirile și încântă simțurile. Însă, dincolo de frumusețea sa estetică, această floare ascunde o poveste fascinantă și complexă, datorită proprietăților sale medicinale, dar și otrăvitoare.

Degețelul (numită și degetar sau degetarița) conține digoxină, un medicament folosit pentru tratarea aritmiei cardiace și a insuficienței cardiace care poate fi, de asemenea, toxic. Dar ingerarea acestei substanțe poate să provoace cu adevărat un atac de cord?

Degețelul are petale mov, iar florile sale au o formă delicată de clopoțel. De altfel, de aici vine și una dintre denumirile sale populare, „clopotele omului mort”. Vreme de secole întregi, această floare a fost folosită atât ca medicament, dar și ca otravă, datorită efectelor pe care le are asupra inimii! De altfel, un vechi proverb englezesc despre această floare spune că ea „poate învia morții și îi poate ucide pe cei vii”!

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Leacul ieftin folosit de bătrâni care tratează orice boală. Este la îndemâna oricui și face minuni în organism

Degețelul conține glicozide cardiace, compuși vegetali puternici care afectează inima și sistemul circulator. Printre acești compuși se numără digoxina, o substanță activă extrasa din planta degețel. Digoxina acționează prin inhibarea pompei de potasiu-sodiu din celulele cardiace, ceea ce duce la o creștere a forței de contracție a mușchiului cardiac. Aceasta înseamnă că inima bate mai repede și mai puternic, îmbunătățind circulația sângelui și ajutând pacienții care suferă de insuficiență cardiacă. Medicamentele care conțin digoxină sunt extrem de valoroase în tratamentele medicale, având scopul de a stabiliza ritmul cardiac și de a controla simptomele asociate diferitelor afecțiuni cardiace.

Pe de altă parte, această floare nu este lipsită de riscuri. Toate părțile plantei sunt toxice, iar consumul necorespunzător al degețelului poate duce la intoxicații grave. Simptomele de otrăvire pot include greață, vărsături, tulburări de ritm cardiac și, în cazuri severe, moartea. De aceea, este esențial ca utilizarea degețelului în scopuri medicinale să fie strict monitorizată și prescrisă de un specialist, dat fiind că dozajul greșit poate duce la efecte adverse severe, inclusiv aritmii cardiace.

„Membranele celulelor cardiace au o mulțime de canale și transportatori de ioni diferiți care permit particulelor încărcate, cum ar fi sodiul, potasiul și clorura, să traverseze membrana într-un mod controlat”, a declarat Hugues Abriel, cercetător în domeniul canalelor ionice la Universitatea din Berna, Elveția, pentru Live Science.

Deosebit de importantă pentru reglarea acestui echilibru electric este pompa de sodiu-potasiu. Acest transportor de membrană folosește energie pentru a împinge ionii de sodiu în afara celulei, pompând în același timp ionii de potasiu în celulă. În general, acest lucru înseamnă că interiorul fiecărei celule cardiace este încărcat negativ în comparație cu exteriorul, iar menținerea acestui gradient este vitală pentru buna funcționare a inimii.

„Planta conține compuși extrem de puternici numiți glicozide cardiace pentru funcția lor asupra mușchiului cardiac și glicozide pentru a indica faptul că acești compuși au molecule de zahăr atașate la structura lor chimică pentru a ajuta organismul să le absoarbă”, a declarat pentru Zhen Wang, un biolog sintetic specializat în produse naturale vegetale de la Universitatea de Stat din New York, Buffalo.

Român ajuns în stare gravă la spital după ce s-a tratat de cancer cu o plantă. Avertismentul medicilor despre „leacurile băbeşti”

Această dualitate – ca medicamentoasă și ca otravă – face din degețel un simbol al fragilității echilibrului vieții și al puterii naturii. Din acest motiv, este folosit în mod frecvent ca exemplu în lecțiile de farmacologie și toxicologie, subliniind importanța dozajului corect și conștientizarea riscurilor asociate.