Florin Cîţu continuă să-şi laude guvernarea şi îşi stabileşte un obiectiv îndrăzneţ: „Cea mai lungă perioadă de creştere economică sustenabilă din istoria economică a României”

Florin Cîţu laudă măsurile luate de guvernul de coaliţie, dar mulţumeşte si sectorului privat, pe care îl numeşte „partener”, şi îşi trasează 3 obiective de urmărit, printre care şi să ducă România la cea mai lungă perioadă de creştere economică „sustenabilă”.

„BNR confirmă creşterea economică peste aşteptări. Măsurile economice implementate în această perioadă au avut un obiectiv clar: păstrarea capacităţii de producţie in economie! Am reuşit să facem performanţă împreună cu toţi actorii din sectorul privat şi le mulţumesc pentru că au avut încredere în măsurile luate de guvern”, scrie premierul Florin Cîţu pe Facebook.

El anunţă că acest parteneriat cu sectorul privat, continuă, având trei obiective: ”mai multe locuri de muncă bine plătite pentru toţi românii (doar prin soluţii liberale eliminăm sărăcia); recuperarea accelerată a decalajelor faţă de cele mai dezvoltate ţări din UE; cea mai lungă perioadă de creştere economică sustenabilă din istoria economică a României”.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Conform minutei şedinţei de politică monetară din 7 iulie a Consiliului de administraţie al BNR, ”membrii Consiliului au arătat că activitatea economică a continuat să se redreseze în trimestrul I 2021 într-un ritm considerabil mai alert decât cel anticipat, deşi încetinit în raport cu intervalul precedent, aceasta reducându-şi declinul în termeni anuali la doar -0,2 la sută, de la -1,4 la sută în trimestrul IV 2020, în condiţiile unui avans trimestrial de 2,8 la sută”, iar ”o asemenea redresare implică recuperarea aproape integrală în acest interval a contracţiei economice din trimestrul II 2020, precum şi redeschiderea gap-ului pozitiv al PIB, în devans cu două trimestre faţă de cea mai recentă prognoză pe termen mediu”, au subliniat membrii Consiliului, potrivit News.ro.

Alte articole

Veşti bune de la ING: Boom economic pentru România în 2027, după trei ani de stagnare

FMI a redus la jumătate creșterea prognozată a economiei românești. Și Ertse, grupul care deține BCR, scade prognoza de creștere

Membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflaţiei a crescut la 3,24 la sută în aprilie 2021, de la 3,05 la sută în martie, şi la 3,75 la sută în luna mai, urcând astfel deasupra intervalului ţintei ceva mai devreme decât s-a anticipat.

Florin Cîţu, confirmat de BNR, dar membrii Consiliului avertizează: „Evoluţia pandemiei generează în continuare mari incertitudini”

În ceea ce priveşte evoluţiile viitoare, membrii Consiliului au arătat că, potrivit celor mai recente informaţii şi analize, rata anuală a inflaţiei va creşte probabil mai pronunţat pe orizontul apropiat de timp decât s-a anticipat anterior, în condiţiile în care prognoza pe termen mediu publicată în Raportul asupra inflaţiei din mai 2021 indica un vârf de 4,1 la sută în septembrie-decembrie 2021 şi valori de circa 3 la sută pe parcursul anului 2022.

”Evoluţia pandemiei şi a măsurilor restrictive asociate continuă însă să genereze, cel puţin în perspectivă apropiată, mari incertitudini şi riscuri la adresa previziunilor macroeconomice pe termen mediu, au convenit membrii Consiliului, date fiind încetinirea puternică a ritmului vaccinării pe plan intern şi tendinţa de creştere a ratei de infectare în unele ţări europene, pe fondul răspândirii rapide a variantei mai contagioase, Delta, a coronavirusului. O sursă de incertitudini şi riscuri rămâne şi conduita politicii fiscale, date fiind necunoscutele privind amploarea, viteza şi instrumentele consolidării bugetare prezumate a se realiza gradual pe termen mediu – proces esenţial pentru necesara corecţie a dezechilibrului extern şi cu implicaţii favorabile asupra primei de risc suveran şi a costurilor de finanţare, au subliniat mai mulţi membri ai Consiliului”, se arată în documentul BNR.

Incertitudini mari continuă să fie asociate gradului de absorbţie a fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, precum şi a celor aferente noului Cadru financiar multianual 2021-2027, au susţinut mai mulţi membri ai Consiliului, evocând amânarea finalizării şi, implicit, a aprobării de către CE a Planului naţional de redresare şi rezilienţă, precum şi capacitatea instituţională şi istoricul realizărilor în domeniu ale României.

Citeşte şi: Marcel Ciolacu n-are frică de întoarcerea lui Dragnea: „Nu e prost. Nu cred că își dorește un scandal fals în PSD”