Florin Cîțu critică dur guvernele din 2022-2025. ”Patru ani de întoarcere economică. Nu contează discursurile”

Fostul ministru al Finanțelor Florin Cîțu ia la bani mărunți guvernele care au condus România după plecarea lui din funcție.

Cîțu consideră, într-o postare pe Facebook, că perioada 2022 – 2025 a însemnat ”patru ani de întoarcere economică”, în care accentul s-a pus pe ”creșteri de taxe și promisiunea – cel mult marginală – a reducerii statului”.

”De la liberalism la taxare: patru ani de întoarcere economică

Cinci runde de creșteri de taxe și promisiunea reducerii statului. Rezultatele, nu intențiile, sunt cele care contează.

Alte articole

Florin Cîţu îl atacă pe Bolojan şi susţine că premierul şi BNR sunt vinovaţi pentru situaţia economică a României: „Guvernul şi BNR s-au băgat singuri într-un colţ! În 2025, guvernul a luat decizii greşite care au fragilizat şi mai mult economia”

Florin Cîțu critică bugetul pe 2026. Risc de stagnare economică și posibile creșteri de taxe!

Actuala politică economică a României, promovată de cele patru guverne care s-au succedat în perioada 2022–2025, marchează o întoarcere la 180 de grade față de abordarea liberală din 2020–2021. Dacă atunci accentul era pus pe reducerea deficitului prin controlul cheltuielilor și pe stimularea economiei prin predictibilitate fiscală, din 2022 strategia s-a schimbat radical: creșteri de taxe și promisiunea – cel mult marginală – a reducerii statului. În acești patru ani au avut loc cinci runde succesive de majorări de taxe, toate justificate prin același argument: deficitul va scădea, datoria se va stabiliza, iar statul va deveni mai suplu”, scrie fostul ministru al Finanțelor, pe rețeaua de socializare.

Citește și Bolojan pariază totul pe pachetul II de măsuri fiscale și își joacă mandatul în fața Parlamentului. Tăieri de salarii și concedieri pe bandă rulantă

În continuarea postării, Cîțu etichetează drept ”experiment” politicile economice din ultimii patru ani și subliniază, citând un reputat economist american, că acestea trebuie judecate după rezultate, și nu după intenții.

”Întrebarea esențială este simplă: cum știm dacă acest experiment a funcționat?

Milton Friedman avertiza limpede: ‘Una dintre cele mai mari greșeli este să judeci politicile și programele după intenții, nu după rezultate’.

Dacă luăm în serios acest principiu, nu contează discursurile, ci indicatorii concreți care arată dacă România e mai solidă sau mai fragilă după patru ani de ajustări fiscale”, arată Florin Cîțu.

În același context, fostul ministru de Finanțe precizează indicatorii ce trebuie monitorizați pentru a măsura eficiența politicilor economice ale guvernului.

”Ce trebuie să urmărim
1. Deficit bugetar – a scăzut vizibil și sustenabil sau rămâne în jur de 7–8% din PIB?
2. Datoria publică – s-a stabilizat sau a continuat să crească spre 60% din PIB și mai sus?
3. Deficitul de cont curent – s-a redus, semn că economia se reechilibrează, sau rămâne ridicat, indicând dependență de finanțare externă?
4. Cheltuieli publice – s-a redus efectiv dimensiunea statului în economie?
5. Venituri fiscale – au crescut printr-o bază economică mai sănătoasă și o colectare mai bună, sau doar prin presiune fiscală care descurajează investițiile și crește evaziunea fiscală?
6. Creștere economică – dacă măsurile au funcționat, ar trebui să vedem accelerare, nu stagnare.
7. Investiții private și ISD – un test al încrederii: capitalul vine sau fuge?
8. Costul de finanțare – dobânzile la titlurile de stat scad (semn de credibilitate) sau cresc (semn de risc)?
9. Ratingul de țară – se îmbunătățește sau rămâne cu ‘outlook negativ’?
10. Inflația – scade în urma consolidării sau rămâne alimentată de politicile fiscale?
11. Libertatea economică și dereglementarea – scorurile internaționale și realitatea de zi cu zi arată un stat mai suplu sau unul mai intervenționist?

De ce contează
Lista nu e complicată și nici nu lasă loc de interpretări. Dacă după patru ani de ajustări și cinci runde de taxe mai mari deficitul e tot mare, datoria crește, investițiile fug, iar libertatea economică scade, atunci răspunsul e simplu: experimentul a eșuat.
Milton Friedman avea dreptate. Iar politicienii pot ignora realitatea economică pentru o vreme. Dar realitatea nu îi va ignora la nesfârșit”, spune Cîțu.

Citește și Ministrul Energiei sesizează CSAT: „Plătim cea mai scumpă energie electrică din Europa. E o problemă de siguranță națională!”