Florin Cîţu este pregătit să treacă peste decizia CCR, dacă aceasta obligă guvernul să mărească pensiile cu 40%

Florin Cîţu a declarat, la B1 TV, că legea a ajuns să fie interpretată în litera ei, astfel că prin identificarea surselor de finanţare se practică pur şi simplu indicarea contului din care aceste plăţi ar urma să fie făcute, dar nu şi sumele ce ar intra în acesta şi provenienţa lor.

„Aș vrea să revin asupra Constituției – Articolul 138, alineatul 5 din Constituție, care spune foarte clar că fiecare cheltuială trebuie să aibă sursa aferentă, pentru că a fost o decizie pentru alocații, unde Curtea a spus că e de ajuns să spui contul. Revin la principiu și trebuie să citim Constituția în spiritul ei.

Este normal ca acest articol să aibă spiritul responsabilității fiscale. Cum responsabilizezi pe cineva? Când îi spui să îți arate sursa. Sursa de finanțare trebuie să fie nu doar contul din care se face plata, o chestie contabilă, (n.r. – ci) și de unde alimentezi acel cont, care sunt sumele. Pentru că, altfel, diminuezi, golești de conținut acest principiu al responsabilității fiscale, pe care îl găsim și în Legea responsabilității fiscale, și în Legea finanțelor publice, deci toate sunt legate și au avut un scop.

Când au făcut Constituția, acesta era scopul, de a limita aceste proiecte populiste, de a-i face pe cei care vin cu proiecte populiste să prezinte măcar sursa. De unde iau banii? De unde îi tai? Pentru că Guvernul – și am văzut și această… te aruncă la oportunitate, dar oportunitatea ar fi fost, de exemplu, să taxezi pensiile speciale, dar tot Curtea Constituțională spune că nu poți să taxezi pensiile speciale. Deci unde este oportunitatea Guvernului atunci până la urmă?”, a spus Florin Cîțu.

Alte articole

Înalta Curte de Casație şi Justiție a anulat decizia Curții de Apel Ploieşti. Turul 2 nu se mai întoarce, românii merg la vot pe 4 mai. Sentinţa e DEFINITIVĂ

Curtea de Apel Ploieşti a motivat sentinţa „turul 2 înapoi”: 6 motive de nelegalitate a hotărârii CCR de anulare a alegerilor

Florin Cîţu este pregătit să ignore decizia CCR

„Sunt multe discuții aici, nu vreau să intru, dar eu sper că cei de la Curtea Constituțională vor judeca în spiritul Constituției, acesta al responsabilității fiscale, al principiului responsabilității fiscale. Este ceea ce noi cerem acolo. În același timp, dacă Curtea decide altceva, vom merge exact pe direcția pe care am spus-o – anul acesta, Partidul Național Liberal a crescut punctul de pensie cu cea mai mare sumă din ultimii ani. În niciun an n-a crescut punctul de pensie cu 177 de lei, deci am reușit acest lucru într-o perioadă de criză, într-o perioadă de criză economică, de criză de sănătate”, a adăugat Florin Cîțu.

Ministrul Finanţelor a mai declarat că, în termeni reali, guvernul Orban a aplcat cea mai mare mărire a pensiilor, prin creşterea punctului de pensie cu 177 de lei, spunând că oamenii nu cheltuiesc procente, ci bani.

„Oamenii nu sunt interesați de procente, de 40%, de 50%, de 70%, sunt interesați ce înseamnă. Au primit mai mult decât le-a dat oricine altcineva. În același timp, în acest an, rata inflației a scăzut la un minimum – am mai avut aceeași rată de inflație prin 2017. În perioada PSD, rata inflației a ajuns la un maximum de 5,4%, deci puterea de cumpărare a scăzut, și era cea mai mare rată a inflației din 2011 și până acum. Asta înseamnă o guvernare PSD. Noi am crescut punctul de pensie, deci au primit oamenii cea mai mare sumă, 177 de lei, plus a scăzut rata inflației la cel mai mic nivel din 2017 și până acum. Asta înseamnă putere de cumpărare și mai mare”,  Florin Cîțu.

Florin Cîţu a mai explicat, întrebat dacă bugetul ar fi dat peste cap în cazul în care CCR dă undă verde majorării pensiilor cu 40%: „Nu ne vom abate de la ceea ce am spus. Am fundamentat foarte bine această creștere cu 177 de lei, am făcut rectificarea bugetară. Alte resurse la buget nu sunt. Nu se va merge pe o altă direcție. În plus, am arătat deja viziunea noastră pentru anii următori, cu cât va crește punctul de pensie în 2021, cu cât va crește punctul de pensie în 2022, în 2023, în 2024. Deja am arătat viziunea noastră de liberali și vom merge pe viziunea noastră de liberali, nu pe ce ne spune Curtea în această speță”.

Citeşte şi: Deprecierea leului, marea provocare post-pandemie. Analiştii spun că euro va trece de 5 RON, în 2021