Florin Cîţu începe să se clatine în PNL. Ilie Bolojan îi pune la îndoială autoritatea

Preşedintele Consiliului Judeţean Bihor, Ilie Bolojan (PNL), a declarat, vineri, la Europa FM, că ceea ce s-a întâmplat în ultima perioadă nu i-a consolidat autoritatea liderului PNL Florin Cîţu. Comentariile vin după ce Florin Cîțu nu a mai fost propus premier de Klaus Iohannis și a rămas doar lider al PNL.

Generalul Ciucă lasă PSD „Pe loc, repaus”. Alfred Simonis: „Nu ne-au contacat, poate negiociază cu USR”
Bolojan a acuzat că deciziile luate de Guvernul Cîțu nu au fost ”foarte inspirate”. ”Este cât se poate de clar că PNL, fiind guvernare, nu avea nevoie de o competiţie care să dureze câteva luni. Una este să fii în opoziţie şi să faci competiţii interne cât mai spumoase, cât mai lungi, ca partidul să mai dea o ştire publică, alta este să fii în guvernare şi aceste lucruri să macine guvernarea. Şi se dă senzaţia, chiar dacă nu s-a întâmplat asta, că guvernanţii se ocupă de lucruri paralele cu agenda publică. Asta duce la scăderea autorităţii. Iar dacă un om de decizie nu mai are autoritate, este greu să livreze perfomanţă”, a spus Ilie Bolojan la Europa FM.

Florin Cîțu și Kelemen Hunor confirmă aliații: „Nu avem niciun pact cu PSD. Negociem și cu USR pentru susținere în Parlament”
Ilie Bolojan, despre reducerea numărului de funcționari de la CJ Bihor: „Nu este normal să plătești oameni care nu lucrează corespunzător”
Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor, a fost invitatul lui Cătălin Striblea în „Deșteptarea României”, în direct din Oradea, vineri, 22 octombrie 2021. Ilie Bolojan este renumit pentru că în momentul în care intră într-o instituție publică reduce din numărul de funcționari. Este viziunea lui că statul poate să funcționeze mai bine cu mai puțini oameni?

Ilie Bolojan a explicat pentru Europa FM că o bună parte din bugetele locale sunt consumate pe cheltuielile de personal, iar în România sunt două treimi de comune care cheltuie toate veniturile pe salarii, iar bani pentru investiții rămân foarte puțini.

Alte articole

EXCLUSIV. Mihai Tudose îl demolează pe Bolojan: „Asta cu demisia e un act unilateral. Nu știu dacă e o amenințare sau o promisiune, dar mai vedem”

Sorin Grindeanu, în plin conflict cu Ilie Bolojan și USR. Ședință de foc a Coaliției cu reproșuri, scandal și împărțiri politice

„Sunt două aspecte, primul aspect este cel financiar. O bună parte din bugetele locale se duc pe cheltuielile de personal. Sunt două treimi din comunele din România care, neavând venituri, își cheltuie toate veniturile plătite de contribuabilii din acele localități pe acele salarii, prin urmare nu au bani să facă mare lucru. Dar și în marile orașe cheltuielile de personal pot să aibă pondere de 40-50%, prin urmare, bugetele de investiții sunt o diferență dintre veniturile totale și cheltuielile de funcționare, inclusiv cele de personal. Ca să ai bugete de investiții este rațional să reduci bugetele de funcționare la maxim, ceea ce înseamnă milioane de euro pe an, ceea ce înseamnă lucruri pe care le folosesc cetățenii”, a explicat Ilie Bolojan la Europa FM.

„A doua problemă este o chestiune de echitate: nu este normal să plătești oameni care nu lucrează corespunzător. Dacă facem o comparație între sectorul privat și cel public, în mod cert încărcarea și volumul de muncă din sectorul privat este mai mare decât în cel public. Prin urmare, este o chestiune de echitate să încarci schema de personal suficient cât oamenii să aibă randament minim”, a mai spus Ilie Bolojan la Europa FM.

„Posturile de execuție pot lua aproximativ 500-600 de euro net, depinde de vechime. Posturile de conducere, de director, pot lua 1000 – 1500 de euri net. Salariul unui om de conducere poate să fie mai mic sau mai mare, în funcție de ceea ce face. În momentul în care un director coordonează o direcție care derulează proiecte de sute de milioane de euro, pe care le termină, le pune în practică fără corecții financiare în condiții de calitate corespunzătoare, este un salariu mic. Dacă este o direcție care nu face nimic, gândită de oameni politici pentru clientela lor, salariul este prea mare”, a explicat Ilie Bolojan la Europa FM.

„Oamenii care au fost dați afară erau din două categorii: oamenii care-și făceau treaba în condiții normale de muncă și o anumită clientelă politică. Pentru cei care-li făceau treaba și aveau și capacitatea intelectuală, nu aveau de muncă. Pe cale de consecință, reducerile de personal, poate nu erau perfecte, dar au dovedit că, rămânând jumătate din angajații Consiliului Județean, lucrăm la fel ca înainte. Ba dimpotrivă, facem mai multe lucruri. Înseamnă că a fost o decizie corectă, pentru că a trecut un an de zile și Consiliul Județean nu a intrat în colaps”, a mai spus Ilie Bolojan la Europa FM.