Florin Cîţu nu crede că România avea la sfârşitul anului trecut un număr de 1,249 milioane de salariaţi bugetari, angajaţi în instituţii şi autorităţi publice, în condiţiile în care Guvernul a angajat în ultimele două luni din 2020 aproape 9.000 de persoane.

„Nu aveau cum să fie angajați 14.000 de bugetari anul trecut pentru că nu au crescut cheltuielile cu salariile. Am cerut să fie verificată această informație, înainte sa putem să o comentăm”, a declarat Cîțu.

Alte Articole

Codin Maticiuc a rămas fără telefon în autobuz! „Cumva ...

Cei din PSD cer USR-ului să o excludă pe Clotilde Armand din ...

EXCLUSIV | Nicușor Dan, adevărul despre cum se înțelege cu ...

Potrivit unor date publicate de Ministerul de Finanțe, România avea la sfârşitul anului trecut un număr de 1,249 milioane de salariaţi bugetari, angajaţi în instituţii şi autorităţi publice, în condiţiile în care Guvernul a angajat în ultimele două luni din 2020 aproape 9.000 de persoane.

Astfel, la finele lunii octombrie 2020 lucrau la stat 1,240 milioane persoane, iar în noiembrie 1,245 milioane persoane.

Acestea nu au fost singurele angajări realizate de instituţiile statului în cursul anului trecut, în condiţiile în care în octombrie 2019, ultima lună înainte de alegerile prezidenţiale, numărul de salariaţi bugetari era de 1,235 milioane persoane, cu aproape 14.000 mai puţin decât în prezent.

Potrivit datelor oferite de Ministerul Muncii, cei aproximativ 1,24 milioane de angajaţi de la stat reprezintă 22% din totalul de 5,62 milioane de salariaţi activi la nivelul întregii economii.

Florin Cîţu recunoaşte că A MINŢIT în campania electorală

Premierul Florin Cîţu a făcut miercuri, în conferinţa de presă în care a anunţat măsurile de austeritate prevăzute pentru 2021, o gafă incredibilă, atunci când a fost întrebat dacă atunci când a fost conceput şi prezentat programul de guvernare (n.r. noiembrie 2020) nu era prevăzută criza economică prin care va trece România în acest an.

Florin Cîţu a încercat să pareze întrebarea şi să se justifice, dar şi-a făcut mai mult rău, atât lui, cât şi Partidului Naţional Liberal, precizând că acea creştere a pensiilor cu 8%, despre care s-a vorbit în ultimele luni, nu a fost prevăzută în programul de guvernare, ci în programul electoral folosit în campania electorală pentru alegerile parlamentare din 6 decembrie.

Practic, premierul a admis că românii au fost asiguraţi pe toată durata campaniei electorale că pensiile vor creşte, măcar indexate cu rata inflaţiei, dar că se ştia că acest lucru este imposibil, astfel încât, imediat ce PNL a ajuns la guvernare, nu a inclus această prevedere şi în programul de guvernare prezentat în Parlament.

„În programul de guvernare din Parlament? Cred că era o discuţie din programul electoral. Nu cred că scria nimic în programul de guvernare din Parlament despre punctul de pensie„, a răspuns Florin Cîţu.

Citeşte şi: Copreşedintele AUR, Claudiu Târziu: „Am luat o decizie de excludere a doamnei Diana Şoşoacă şi a domnului Mihai Lasca. Nu e vorba de o demisie, e vorba de o excludere”