FMI avertizează: Deficitul bugetar atinge 3,7% din PIB în 2017 şi 3,9% în 2018

„Principalele riscuri pentru perspectivele economice vizează diminuarea prudenţei fiscale, care ar putea afecta negativ încrederea pieţei. Acest lucru, împreună cu tensiuni politice sporite, ar putea eroda consumul şi investiţiile, ar creşte costul împrumuturilor guvernamentale şi ar putea exercita presiuni asupra cursului de schimb, ceea ce ar afecta bilanţurile băncilor prin expunerile lor în valută”, se arată în documentul făcut public joi de către FMI.

Potrivit Fondului, menţinerea unor niveluri adecvate de rezervă, a unui curs de schimb flexibil şi a rezervelor fiscale vor contribui la combaterea acestor riscuri. Iar politicile economice prudente şi paşii vizibili pentru a accelera ritmul reformelor structurale şi pentru a îmbunătăţi guvernarea „ar trimite un semnal puternic despre România ca un loc bun pentru a face afaceri”.

„În timp ce angajamentul la cel mai înalt nivel de guvernare a fost furnizat de la început, prioritizarea măsurilor prevăzute în program s-a dovedit insuficientă ]n perioadele electorale. Analiza mai aprofundată a reformei ar contribui la informarea cu privire la calendarul programului şi la realismul obiectivelor sale. Acest lucru este deosebit de important în cazuri precum România, unde reformele structurale dificil de implementat politic reprezintă o preocupare centrală a programului şi când o ţară are o istorie a utilizării prelungite a resurselor FMI. În acelaşi timp, slăbiciunile trecute nu ar trebui să împiedice personalul să propună obiective ambiţioase, dar realizabile”, notează autorii raportului, conform Mediafax.

„România este un caz interesant, în sensul că rezultatele macroeconomice din multe domenii au depăşit aşteptările din cadrul programului. Experienţa României oferă câteva lecţii potenţiale pentru proiectarea viitoare a programului Fondului”, mai arată FMI.

Alte articole

Primarul unui oraș din România a ales să facă economie conducând personal utilajele de curățenie: „Este o plăcere”

Un câștigător al Premiului Nobel, previziuni privind prăbușirea economiei mondiale: „O situație similară cu șocul petrolului din 1973”