FMI: Economia României dă semne de supraîncălzire, deficitul s-a adâncit, iar reformele structurale încetinesc

România a înregistrat o creştere economică solidă în 2017, cu un nivel scăzut record al şomajului şi o îmbunătăţire a sectorului financiar. Consumul privat, stimulat de măsurile de relaxare fiscală şi majorarea salariilor, a condus avansul economiei, în timp ce investiţiile sunt în întârziere, iar reformele structurale încetinesc, se arată în raportul FMI.

Banca Mondială a îmbunătăţit estimarea de creştere a economiei României din acest an cu 0,6 puncte, la 5,1%

Investiţiile în sectorul public ca procent din PIB au scăzut semnificativ, pe fondul absorbţiei reduse a fondurilor europene. Deficitul guvernamental şi cel de cont curent s-au adâncit, la 2,8% din PIB şi, respectiv, 3,4% din PIB în 2017. Reflaţia îşi intensifică ritmul. Deşi ţinta de inflaţie a BNR a fost îndeplinită în 2017, inflaţia globală a urcat din ianuarie peste partea superioară a intervalului ţintă al BNR, ajungând la 5,2% (în ritm anual) în aprilie 2018.

România ar urma să înregistreze o creştere economică de 5% în 2018 – condusă de continuarea măsurilor de stimulare a consumului privat în urma relaxării fiscale – care va fi însoţită de adâncirea deficitului de cont curent şi de un nivel ridicat al inflaţiei, chiar dacă politica monetară se înăspreşte. Avansul economiei ar urma să se modereze la 3% pe termen mediu deoarece efectele tranzitorii ale măsurilor de stimulare se atenuează, iar întârzierea investiţiilor şi lipsa progreselor susţinute în reformele structurale vor constrânge potenţiala creştere pe termen mediu.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

FMI recomandă României o disciplină fiscală mai precaută

Alte articole

Christine Lagarde a apărut bandajată pe față în videoclipul în care și-a anunțat demisia din funcția de președintă a Băncii Centrale Europene. Care este explicația: „Nu e vorba de kick-boxing în Thailanda. E doar un mic cancer de piele care trebuia îndepărtat”

Christine Lagarde demisionează de la conducerea Băncii Centrale Europene. Când va pleca din funcție și cine ar putea să-i ia locul

O disciplină fiscală mai precaută ar ajuta la reechilibrarea economiei României şi ar reduce povara asupra politicii monetare, se arată în documentul publicat miercuri de Fondul Monetar Internaţional (FMI) la sfârşitul consultărilor cu România în baza Articolului IV.

În contextul creşterii economice solide, directorii FMI recomandă o ţintă fiscală sub ţinta bugetară pe 2018, de 3% din PIB, şi observă că probabil ar putea fi necesare măsuri fiscale suplimentare pentru a atinge acest obiectiv.

Oficialii FMI încurajează reformele fiscale pentru a asigura îndeplinirea obiectivului bugetar pe termen mediu (MTO) al României. Ei au subliniat necesitatea de a se evita noi reduceri de taxe, de a se majora salariile şi pensiile într-un ritm moderat şi de a revizui implementarea Legii salarizării unitare şi a modificărilor în sistemul de pensii în linie cu spaţiul fiscal disponibil şi obiectivele fiscale pe terme mediu.

De asemenea, directorii FMI au scos în evidenţă importanţa reformelor pentru a spori eficienţa sectorului public prin întărirea administraţiei fiscale, pentru îmbunătăţirea eficienţei colectării taxelor, majorând eficienţa cheltuielilor prin verificarea cheltuielilor şi a achiziţiilor centralizate, şi prin îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor europene.

Oficialii FMI sprijină înăsprirea politicii monetare iniţiată pentru a reduce inflaţia. Ei încurajează BNR să rămână vigilentă şi să continue înăsprirea politicii monetare deoarece este necesară pentru a ancora aşteptările inflaţioniste la ţinta de inflaţie. BNR trebuie să continue să gestioneze condiţiile de lichiditate pentru a consolida transmisiunea monetară, spun aceştia.

În plus, FMI subliniază necesitatea de a se accelera reformele structurale şi cere măsuri pentru ca instituţiile care gestionează investiţiile publice să utilizeze deplin fondurile europene şi să rezolve necesităţile majore de infrastructură.

Fondul accentuează necesitatea unei guvernanţe corporatiste solide în companiile de stat şi observă că mecanismul salariului minim ar trebui să echilibreze temerile sociale şi cele legate de competitivitate. Recunoscând progresele din trecut înregistrate în lupa împotriva corupţiei, directorii FMI încurajează autorităţile române să menţină progresul reformelor.

De asemenea, FMI remarcă îmbunătăţirea înregistrată în ultimii ani în sectorul financiar şi cere îmbunătăţirea practicilor de supervizare şi întărirea politicilor macroprudenţiale pentru a rezolva vulnerabilităţile provocate de expunerea băncilor la sectorul imobiliar şi la obligaţiunile guvernamentale.