„Foamea invizibilă”, flagelul care afectează 2 miliarde de oameni. Cum se manifestă

IFPRI publică anual o situaţie a locurilor unde este concentrată foamea şi în acest an pune accentul pe aspectul ‘crucial, dar adesea neglijat’ al acestei forme de malnutriţie, care apare la populaţiile a căror alimentaţie este săracă în nutrienţi esenţiali, relatează luni AFP.

Zinc, fier, iod, vitaminele A şi B sunt elemente care, consumate în cantităţi insuficiente, nu asigură o sănătate mulţumitoare şi o bună dezvoltare, explică IFPRI. Chiar dacă efectele foamei invizibile nu sunt evidente pe termen scurt, pe termen lung ele se dovedesc ‘devastatoare’, manifestându-se prin creşterea mortalităţii materne şi infantile, handicapuri fizice, slăbirea sistemului imunitar şi a facultăţilor intelectuale.

Topul alimentelor care păcălesc foamea

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

În mod paradoxal, surplusul de greutate sau obezitatea şi foamea nu sunt incompatibile, arată IFPRI, în acest caz intervenind un consum excesiv de ‘macronutrienţi’ (lipide, glucide).

Cele peste 2 miliarde de persoane afectate de foamea invizibilă în lume reprezintă ‘mai mult de dublul celor 805 milioane de persoane ale căror nevoi calorice nu sunt satisfăcute’, subliniază raportul, la care au colaborat Agenţia de ajutor pentru cooperare tehnică şi dezvoltare (ACTED – ONG francez), Concern Worldwide (ONG irlandez) şi Welthungerlife (ONG german).

‘Foamea invizibilă’ ucide anual 1,1 milioane de copii, din cele 3,1 milioane de oameni care mor în fiecare an de subnutriţie, apreciază studiul.

În afară de efectele asupra sănătăţii, ‘foamea invizibilă afectează sever economiile ţărilor, dăunând productivităţii muncii’ şi scăzând PIB-ul majorităţii statelor în dezvoltare cu 0,7 – 2%, afirmă IFPRI.

Organismul recomandă guvernelor să ‘mărească diversitatea alimentară’, făcând ca adaosul de zinc, fier şi vitamine esenţiale în alimente să fie obligatoriu în cursul prelucrării lor.

În privinţa foamei în lume, IFPRI constată o ameliorare în ţările în curs de dezvoltare din 1990, dar este de părere că situaţia rămâne ‘gravă’. Printre cele 16 ţări cel mai grav afectate, potrivit datelor strânse între 2009 şi 2013, două prezintă o situaţie ‘extrem de alarmantă’ şi se află în Africa orientală: Eritreea şi Burundi. În Africa subsahariană şi Asia de Sud se găsesc aproape toate ţările a căror situaţie este considerată ‘alarmantă’ – Laos, Mozambic, Niger, Madagascar, Sierra Leone, Zambia, Yemen, Haiti, Etiopia, Ciad, Sudan, Sudanul de Sud, Insulele Comore şi Timorul oriental