Fost director în Ministerul Sportului, audiat în dosarul Ridzi: Îmi recunosc faptele, nu merit să fiu achitat

„Am purtat discuţii atât cu doamna Ridzi, cât şi cu şefa de cabinet, doamna Cazan, le-am spus să oprim această achiziţie, întrucât nu mai este timp, dar doamna Ridzi a zis că este imposibil, că este un act asumat în faţa Guvernului sau a partidului, nu mai ştiu. Afirmaţia s-a dovedit reală, deoarece în câteva zile s-a schimbat un articol din actul normativ de înfiinţare a ministerului, pentru a putea organiza acest eveniment”, a declarat Paul Diaconu referitor la atribuirea contractului de organizare a Zilei Tineretului pe data de 2 mai 2009.

El a spus că nu s-a ocupat de valoarea tranzacţiei, ci doar de încadrarea ei bugetară, din postura de şef al Direcţiei Generale Economice şi Resurse Umane a MTS.

„Îmi reproşez, de asemenea, că am acceptat să fac parte din comisia de recepţie, în condiţiile în care nu aveam experienţa necesară şi nici nu mai făcusem parte dintr-o astfel de comisie. Şefa de cabinet Ioana Cazan m-a chemat la birou şi mi-a spus că trebuie să recepţionez evenimentele. De aceea nu cer să fiu achitat şi nici nu merit”, a mai spus Paul Diaconu.

El a precizat că a făcut mai multe depuneri succesive de bani, pentru a acoperi valoarea prejudiciului – „am obţinut un cont de la ANAF unde am depus bani şi voi mai depune, pentru că scopul meu nu este să mă sustrag”.

Alte articole

Radu Marinescu reacționează după ce guvernul Ilie Bolojan a tăiat bani de la ÎCCJ: „E obligatoriu să respecți hotărârile judecătorești. Aceste sume de bani vor trebui să fie achitate”

Demisii record ale magistraţilor. Victor Alistar explică de ce s-a ajuns la exod, iar CSM cere deblocarea angajărilor

La termenul de luni al procesului în care se judecă apelul inculpaţilor la decizia prin care au fost condamnaţi în legătură cu organizarea Zilei Tineretului, a mai fost audiată fosta consilieră a lui Ridzi, Ioana Elena Vârsta, care a declarat că era imposibil de organizat un eveniment atât de amplu cu circa un euro/participant, aşa cum a calculat DNA în rechizitoriu, respectiv suma considerată cheltuită justificat de procurori a fost de 525.000 lei – 125.000 euro, în condiţiile în care la nivel naţional au fost peste 80.000 de participanţi.

„Logica organizării unui eveniment atât de amplu – era faptul că era vorba despre un minister nou înfiinţat, care dorea să marcheze acest lucru, să aibă vizibilitate. Decizia de externalizare a evenimentului a fost incapacitatea funcţionarilor din minister de a organiza acest eveniment”, a declarat Elena Vârsta.

Ea a adăugat căm la începutul lui aprilie 2009, Monica Iacob Ridzi s-a consultat cu preşedintele ANRMAP, care i-a recomandat procedura încredinţării directe, deoarece totul trebuia organizat într-o perioadă foarte scurtă.

„Nu am avut niciodată reprezentarea că s-ar produce vreo ilegalitate. Nu am avut nicio iniţiativă în legătură cu procedura de achiziţie publică şi niciunul dintre documentele întocmite în această procedură nu a trecut pe la mine. Sunt acuzată de falsificarea unor documente, dar eu nu le-am văzut decât la prezentarea materialului de urmărire penală”, a spus Vârsta.

Ea a declarat în faţa completului de 5 judecători al ÎCCJ că nu a avut niciun beneficiu de pe urma organizării acestui proiect şi nu şi-a imaginat că a ajuta o instituţie publică, prin firma pe care o conducea, este la fel de penal cu a primi bani de la aceasta.

Instanţa a acordat un nou termen pentru data de 9 februarie şi le-a pus în vedere avocaţilor să se pregătească să pună concluzii finale, deoarece este posibil să fie ultimul termen al apelului.

Monica Iacob Ridzi, fost ministru al Tineretului şi Sportului, a fost condamnată pe 27 ianuarie 2014 de judecătorii ÎCCJ la 5 ani de închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în dosarul privind organizarea Zilei Tineretului.

Ridzi a mai primit şi alte pedepse, de 3 ani, 1 an şi 6 luni, 4 ani, 3 ani, pentru alte infracţiuni. Pedepsele au fost contopite, urmând ca Ridzi să execute pedeapsa cea mai grea – 5 ani de închisoare cu executare. În plus, lui Ridzi i se aplică interzicerea unor drepturi civile pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei.

Alte condamnări în acest dosar au primit Ioana Elena Vârsta – 5 ani cu executare şi Paul Diaconu – 2 ani şi 6 luni de detenţie cu executare.

Ceilalţi inculpaţi în dosar au primit pedepse cu suspendare: Marius Mărcuţă – 3 ani, Florin Cătălin Mircea – 2 ani şi 6 luni, Octavian Petru Dragomir – 3 ani, Claudia Radu – 2 ani şi 6 luni, Petre Toia – 3 ani, Daniela Elena Popa – 1 an, Bogdan Iacobescu – 3 ani, George Răzvan Nica Udangiu – 3 ani şi Marius Cristian Negrea – 3 ani.

Instanţa i-a obligat pe Monica Ridzi şi pe ceilalţi inculpaţi să plătească prejudiciul stabilit de procurorii DNA. De asemenea, judecătorii au menţinut sechestrul asigurător pus anterior de procurorii DNA pe bunurile lui Ridzi, şi anume, un apartament în Petroşani, o casă în comuna Scărişoara, judeţul Olt şi un teren de 3.500 de metri pătraţi.

Decizia a fost contestată de inculpaţi.

Monica Iacob Ridzi, ministru al Tineretului şi Sportului în perioada decembrie 2008 – iulie 2009, a fost trimisă în judecată în mai 2011 de procurorii DNA pentru săvârşirea mai multor infracţiuni: abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, fals intelectual în legătură cu fapte de corupţie în formă continuată, participaţie improprie la infracţiunea de acces fără drept la un sistem informatic, săvârşită prin încălcarea măsurilor de securitate, participaţie improprie la infracţiunea de a modifica, şterge sau deteriora date informatice fără drept.