Fostul colaborator al preşedintelui Franţei neagă că ar fi fost garda de corp a şefului statului

Senatorii urmăresc în special să stabilească dacă Benalla, văzut frecvent alături de Macron în deplasările sale, a avut vreo funcţie de protecţie personală a acestuia, pe fondul scandalului izbucnit după ce ar fi fost filmat molestând doi manifestanţi de 1 mai la Paris.

La 18 iulie, cotidianul Le Monde dezvăluia că tânărul cu barbă şi purtând pe cap o cască a forţelor de ordine, filmat în timp ce agresa doi manifestanţi la respectivul protest antiguvernamental, era un apropiat colaborator al preşedintelui Macron, potrivit Agerpres.

Patru zile mai târziu, Alexandre Benalla a fost inculpat pentru violenţe, dar au continuat să curgă dezvăluirile şi întrebările privind statutul său la Elysee, rolul său pe lângă preşedinte sau presupusele avantaje de care ar fi beneficiat – permis de port-armă, paşaport diplomatic, cazare etc.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Senatorii au denunţat o „disfuncţie” a serviciilor de stat, misiunea de protecţie personală a preşedintelui fiind rezervată unităţilor de elită ale poliţiei şi jandarmeriei.

Alte articole

L-au convins pe Olăroiu să semneze! Salariul astronomic pe care îl va primi antrenorul român la noua echipă

Nicușor Dan ia în calcul expulzarea ambasadorului rus, dacă vor continua incursiunile dronelor în România! ”Sper că se vor opri”

Benalla a insistat în ce-l priveşte că nu a fost „nici poliţist, nici gardă de corp a preşedintelui republicii”, afirmând că a fost „recrutat cu statutul de responsabil de misiune”, „adică nivelul cel mai jos din cabinetul preşedintelui”. El a mai declarat că dispunea de permis de port-armă pentru „securitatea (sa) personală” şi „fără legătură cu securitatea preşedintelui republicii”, potrivit Agerpres.

Audierea fostului colaborator al lui Macron a generat vii tensiuni între Senat şi executiv, iar ministrul justiţiei, Nicole Belloubet, a invocat în repetate rânduri principiul separării puterilor în stat, susţinând că lucrările comisiei de anchetă nu trebuie să afecteze ancheta ministerului public.

„Avem să-i punem numeroase întrebări, independent de ceea ce ţine strict de justiţie”, „ceea ce ne interesează este funcţionarea statului”, a replicat coraportorul comisiei Jean Pierre Sueur (socialist). „Vom fi vigilenţi în ce priveşte separarea puterilor între legislativ şi judiciar, ca şi între executiv şi legislativ”, a dat asigurări acesta, în condiţiile în care Christophe Castaner, secretar de stat pentru relaţiile cu parlamentul şi lider al partidului prezidenţial LREM (La Republique en Marche) a avertizat că o comisie de anchetă care ar urmări „să-şi aroge prerogativa de destituire” a şefului statului „ar comite o încălcare a Constituţiei”, potrivit Agerpres.

Potrivit revistei L’Obs (Le Nouvel Observateur), Emmanuel Macron – aflat în scădere în sondaje – l-ar fi sunat marţi pe preşedintele Senatului Gerard Larcher (LR, republicani), pentru a-i cere să garanteze echilibrul instituţional, în măsura în care în opinia sa comisia senatorială privind cazul Benalla se îndepărtează de acest echilibru