DIICOT a pus sechestru pe toate bunurile lui Dan Ioan Popescu, Sebastian Vlădescu, Gheorghe Pogea şi Mihai Tănăsescu

UPDATE Procurorii DIICOT au extins urmărirea penală împotrivă foştilor miniştri Dan Ioan Popescu, Mihai Tănăsescu, Gheorghe Pogea şi Sebastian Vlădescu, acuzaţi de constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu, complicitate la delapidare. Tototdată, DIICOT anunţă că a instituit sechestru asupra bunurilor celor patru.

„Prin ordonanţa din data de 07.06.2016, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism-Structura Centrală au dispus extinderea şi începerea urmăririi penale faţă de suspecţii:

Tănăsescu Nicolae Mihai, Popescu Ioan Dan, Vlădescu Teodor Gheorghe Sebastian şi Pogea Gheorghe pentru săvârşirea  infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, prev. şi ped. de art. 367 alin. 1 şi 2 C.p.; abuz în serviciu, prev. şi ped. de art. 297 alin.1 cu ref. la art. 309 rap. la art. art. 132 din Legea 78/2000  şi cu aplicarea art. 35 alin.1 C.p. şi şi complicitate la delapidare, prev. şi ped. de art. 48 rap. la art. 295 alin. 1 din C.p. cu aplicarea art. 35 alin.1 C.p., toate cu aplicarea art. 5 şi art. 38 alin. 1 C.p.

Prin aceeaşi ordonanţă s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de suspecţii  Tănăsescu Nicolae Mihai, Popescu Ioan Dan, Vlădescu Teodor Gheorghe Sebastian şi Pogea Gheorghe  pentru săvârşirea  infracţiunilor mai sus menţionate.

Totodată, prin ordonanţele din data de 17.06.2016, s-a dispus instituirea de măsuri asiguratorii asupra bunurilor mobile şi imobile ale suspecţilor.

Menţionăm că prin cererile din data de 31.05.2016 preşedintele României a transmis Ministrului Justiţiei cererile de urmărire penală a miniştrilor Tănăsescu Nicolae Mihai, Popescu Ioan Dan, Vlădescu Teodor Gheorghe Sebastian şi Pogea Gheorghe  pentru  săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, prev. şi ped. de art. 367 alin. 1 şi 2 C.p.; abuz în serviciu, prev. şi ped. de art. 297 alin.1 cu ref. la art. 309 rap. la art. art. 132 din Legea 78/2000  şi cu aplicarea art. 35 alin.1 C.p. şi şi complicitate la delapidare, prev. şi ped. de art. 48 rap. la art. 295 alin. 1 din C.p. cu aplicarea art. 35 alin.1 C.p., toate cu aplicarea art. 5 şi art. 38 alin. 1 C.p.

Facem precizarea că pe întreg parcursul procesului penal, suspecții și inculpații beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum și de prezumția de nevinovăție”, se arată în comunicatul DIICOT.

UPDATE Fostul ministru al Finanţelor, Gheorghe Pogea, s-a prezentat, miercuri la prânz, la DIICOT, fiicd citat în dosarul Rompetrol II.

„Am citaţie în calitate de suspect la DIICOT„, le-a spus Pogea jurnaliştilor, la intrarea la DIICOT.

UPDATE Fostul ministru al Economiei, Dan Ioan Popescu a fost pus sub urmarire penală în dosarul Rompetrol II. Acesta este acuzat de procurorii DIICOT de săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu și complicitate la delapidare.

„Nu am dat nicio declaraţie. Mi s-a adus la cunoştinţă că a început această urmărire penală. Este un dosar mamut, am înţeles, de vreo 3.000 de volume. Asta înseamna peste un milion de pagini. Îl voi consulta şi apoi voi da declaraţii„, a spus Dan Ioan Popescu, la ieşirea de la DIICOT.

El a spus că prin acest dosar i-a fost prejudiciată imaginea. „Am fost și sunt un om corect, care a respectat legea în totalitate. Am o imagine nu numai internă, ci și externă. Am o serie de relații externe și nu-mi convine acest mod de lucru. Remarc însă corectitudinea procurorului de caz, care mi-a permis să studiez dosarul. (…) Dosarul este mult mai amplu, am înțeles acum. (…) Eu am fost implicat în această situație prin decizia politică dintr-o ședință de guvern. Din acea ședință de guvern a rezultat o ordonanță de urgență ce a fost aprobată de Parlament, promulgată legea, aprobată de Fondul Monetar, Banca Mondială, Comisia Europeană„, a declarat Dan Ioan Popescu, menționând că nu era prieten cu Dinu Patriciu și că nu a discutat niciodată cu el despre acest subiect.

Dan Ioan Popescu a susținut că „acea ordonanță de urgență a fost dată pentru un agent economic care între timp a plătit 10 miliarde de euro la bugetul de stat, care asigură 7.000 de locuri de muncă și care și-a îndeplinit toate obligațiile„.

„A fost luată o decizie politică vizavi de un agent economic, nu de o persoană, care avea o anumită datorie. (…) Acea datorie există în continuare. Din acea datorie s-au recuperat, din informațiile pe care le am, circa două sute și ceva de milioane până în prezent. (…) Începând cu 2003 s-au plătit 25 milioane în fiecare an dobândă la obligațiuni„, a spus Dan Ioan Popescu.

UPDATE Sebastian Vlădescu, fostul ministru al Finanţelor, a ajuns la DIICOT cu puţin timp înainte de ora 12.00. Procurorii îl vor anunța că a fost pus sub urmărire penală în dosarul Rompetrol II.

„Am fost chemat să fiu informat„, le-a spus Sebastian Vlădescu jurnaliștilor, la intrarea în sediul DIICOT.

Fostul ministru al Economiei, Dan Ioan Popescu, a declarat, la intrarea în sediul DIICOT, că nu ştie de ce a fost citat, miercuri, de procurori şi că va da mai multe informaţii la plecare. „Am văzut o ştire, pe un site, după 10 ani, că sunt chemat la DIICOT. Este tot ceea ce ştiu„, a declarat Dan Ioan Popescu.

Legat de Klaus Iohannis, care a avizat începerea urmăririi penale pe numele său, Dan Ioan Popescu a spus: „Preşedintele joacă rol de „primar”, pentru că vizează orice. Eu nu cred că preşedintele citeşte ceea ce vizează„.

Fostul ministru a precizat că nu a existat o înțelegere cu Dinu Patriciu pentru promovarea OUG 118/2003 prin care datoriile bugetare restante ale SC Rompetrol Rafinare SA, la data de 30.09.2003, în cuantum de aproximativ 603.000.000 dolari, au fost convertite în obligațiuni subscrise de către Ministerul Finanțelor Publice.

Întrebat dacă a vorbit vreodată în mod direct cu Dinu Patriciu, Dan Ioan Popescu a negat.

Şi fostul ministru al Finanțelor, Mihai Tănăsescu, a fost pus sub urmărire penală în dosarul Rompetrol II pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu și complicitate la delapidare.

Președintele Klaus Iohannis a semnat, în luna mai, cererile formulate de DIICOT de începere a urmăririi penale pe numele a patru foști miniștri implicați în dosarul Rompetrol II, respectiv Mihai Tănăsescu, Dan Ioan Popescu, Sebastian Vlădescu și Gheorghe Pogea.

DIICOT susține că, în perioada septembrie – octombrie 2003, ministrul Finanțelor, Mihai Tănăsescu, și ministrul Economiei și Comerțului, Dan Ioan Popescu, „și-au exercitat cu rea-credință atribuțiile de serviciu, în urma unei înțelegeri cu Dan Costache Patriciu, George Philip Stephenson și Alexandru Nicolcioiu, în sensul inițierii și promovării OUG 118/2003 prin care datoriile bugetare restante ale SC Rompetrol Rafinare SA, la data de 30.09.2003, în cuantum de aproximativ 603.000.000 dolari, au fost convertite în obligațiuni subscrise de către Ministerul Finanțelor Publice”.

Urmare a activității celor doi foști miniștri, la data de 24 octombrie 2003, în ședința de Guvern a fost adoptată OUG 118/2003 cu nerespectarea dispozițiilor HG 555/2001 și ale Legii 24/2000, „nefiind respectate niciuna dintre etapele obligatorii prevăzute în cele două acte normative”.

În acest sens, procurorii menționează că nota de fundamentare a OUG 118/2003 a fost prezentată pentru avizare Ministerului Justiției la data de 27 octombrie 2003, conținutul acesteia fiind însă diferit de conținutul notei de fundamentare ce a stat la mapa actului normativ.

La începutul lunii mai, DIICOT a pus sechestru pe rafinăria Rompetrol, 14 persoane fiind urmărite penal, printre care se află Sorin Marin, fost partener de afaceri cu Dinu Patriciu și acționar în compania Rompetrol; Alexandru Nicolcioiu, directorul de producție al KazMunayGas International (fostul Rompetrol Grup), Adrian Constantin Volintiru, fost președinte AVAS; cetățenii americani George Philip Stephenson și Colin Richard Hart.

Anchetatorii au pus sechestru și pe bunurilor mobile și imobile ale KazMunayGas International NV, SC Oilfield Exploration Business Solutions SA și SC Rompetrol Rafinare SA, în vederea recuperării sumelor de 1.724.168.825 lei, 290.786.616 dolari și 34.941.924 de euro.

În dosar a fost audiat în calitate de martor și fostul premier Adrian Năstase, care a dat explicații în legătură cu ordonanța de urgență adoptată în anul 2003 prin care datoriile istorice ale Rompetrol Rafinare Constanța, în valoare de 600 de milioane de dolari, au fost transformate în obligațiuni subscrise de către stat.

Procurorii susțin că, în anul 1998, Dinu Patriciu și Sorin Marin, împreună cu cetățenii americani George Philip Stephenson și Colin Richard Hart, au constituit un grup infracțional organizat transfrontalier, care a avut drept scop desfășurarea unor ample activități în vederea inducerii în eroare a autorităților române cu ocazia încheierii și derulării unor contracte de privatizare. La acest grup au aderat ulterior Florin Eric Chiș (cu dublă cetățenie română și israeliană), Alexandru Nicolcioiu, Adrian Volintiru, precum și persoane de decizie din cadrul Fondului Proprietății de Stat sau din cadrul Guvernului, care, prin exercitarea cu rea-credință sau defectuoasă a atribuțiilor de serviciu, au favorizat atingerea scopurilor acestui grup.

Gruparea urmărea să obțină dispariția creanțelor statului din evidența contabilității publice (creanța Libia și Turkmenistan), delapidarea sumelor de bani ce se cuveneau bugetului de stat ca urmare a activităților de prelucrare, respectiv vânzare a produselor finite și a produselor derivate purtătoare de acciză; neplata obligațiilor fiscale în întregime sau în parte prin nedeclararea veniturilor; ascunderea obiectului sau a sursei impozabile; stingerea datoriilor către bugetul de stat sub diferite forme; însușirea, traficarea sau folosirea în interes personal a acestor sume de bani.

Această activitate a culminat cu inițierea, promovarea și adoptarea de către Guvernul Adrian Năstase a OUG 118/2003 prin care SC Rompetrol Rafinare a fost „iertat” de plata sumei de 21.776.998.718.567 lei, aproximativ 603 milioane de dolari, ce reprezentau obligații bugetare restante, sumă pe care însă membrii grupului au folosit-o în interesele proprii sau în interesele societăților din grupul Rompetrol, care au înregistrat profituri substanțiale și care au fost apoi externalizate, datoria fiind transformată în obligațiuni de stat, cu posibilitatea răscumpărării în șapte ani.