UPDATE. „Credeţi-mă că şi eu, şi ceilalţi am fi vrut să facem mai mult şi credeţi-mă că am făcut tot ceea ce era omeneşte posibil”, a spus Bănicioiu, la ieşirea de la audieri.

Întrebat de ce a refuzat ajutorul din străinătate şi a spus că medicii au de toate, Bănicioiu a afirmat: „Nu am refuzat niciun ajutor de afară. Nu, nu, nu, nu”.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Viorel Hrebenciuc a pierdut la ICCJ procesul cu ANI privind confiscarea ...

Fostul ministru al Sănătății Sorina Pintea, condamnată la ...

Ulterior, el a fost abordat de un membru al Asociaţiei Colectiv, Bănicioiu spunându-i acestuia că a afirmat din primul moment că asigură tot costul tratamentului.

„Am făcut tot ceea ce era omeneşte posibil, credeţi-mă, şi eu şi doctorii. Nu acuzaţi salvatorii. Vorbiţi şi despre oamenii care au fost salvaţi (…) Nu eu am făcut spitale, eu am încercat să le repar. Am încercat să le repar. Gândiţi-vă că noi am trimis afară toţi pacienţii… Dvs aţi fost acolo, ca şi mine, cine decidea când pleacă pacientul afară? Medicul, ministrul nu putea…”, a afirmat Bănicioiu, citat de News.ro.

Nicolae Bănicioiu, audiat 5 ore la Parchetul General în dosarul Colecitv, a avut un dialog cu Mihai Grecea, victimă din clubul bucureștean. 

„De ce ne-ați lăsat să murim acolo ca niște câini? Au fost banii mai importanți, miza politică?”, l-a întrebat Mihai Grecea, victimă din Colectiv, pe fostul ministru al Sănătății, Nicolae Bănicioiu, la ieșirea de la audierile din dosarul „Colectiv”.

Mihai Grecea: De ce ne-ați lăsat să murim acolo ca niște câini? Au fost banii mai importanți, miza politică?

Nicolae Bănicioiu: Noi am spus din primul moment că asigurăm toate ce e necesar.

M.G.: Am urmărit toate materiale din media, le am…

N. B.: Ne întâlnim și răspund la fiecare, când vreți dumneavoastră. Am făcut tot ceea ce era omenește posibil, credeți-mă. Și eu și doctorii. Nu acuzați salvatorii, vorbiți și despre oamenii care au fost salvați…

M. G.: Știați ce e în spitale, ați fost ministrul Sănătății!

N. B.: Am încercat să le repar (…) Noi am trimis afară toți pacienții…

M. G.: Când? După ziua a șaptea, a opta, când au început să moară?

N. B.: Dumneavoastră ați fost acolo ca și mine. Cine decidea când pleacă pacientul? Ministrul nu decide (…) Credeți-mă că am făcut tot ceea ce era omenește posibil! Statul român a făcut tot ceea ce a putut.

_____________________________________________

Fostul ministru al Sănătății, Nicolae Bănicioiu, a fost audiat, vineri, timp de cinci ore, la Parchetul General, unde a fost citat ca martor, în dosarul Colectiv. La ieșire le-a spus jurnaiștilor prezenți că a răspuns la toate întrebările procurorilor.

„Am răspuns la toate întrebările. (…) Credeți-mă că și eu și ceilalți am fi vrut să facem mai mult. Și credeți-mă că am făcut tot ceea ce era omenește posibil (…) Nu am refuzat niciun ajutor”, a declarat fostul ministru Nicolae Bănicioiu la ieșirea de la Parchetul General.

În același dosar a fost audiat ca martor și șeful DSU, Raed Arafat.

În 30 octombrie 2019, s-au împlinit 4 ani de la tragedia din clubul bucureştean Colectiv. În urma incendiului, au murit la faţa locului 26 de persoane, iar apoi mulţi dintre răniţii internaţi, numărul victimelor ajungând atunci la 64. Printre cei care şi-au pierdut viaţa în urma tragediei erau artişti, fotografi, jurnalişti, olimpici şi studenţi. Ulterior, la un şi 9 luni după tragedie, un alt tânăr a murit, ridicând bilanţul total la 65.

De asemenea, zeci de persoane încă se află sub tratament pentru a-şi îngriji rănile.

Fostul ministru nu a dat detalii cu privire la prezenta sa în faţa anchetatorilor. El a precizat că va face declaraţii jurnaliştilor după ce va sta de vorbă cu procurorii.

Sentinţa în acest dosar urmează să fie dată luni, de Tribunalul Bucureşti.

Citeşte şi: Tribunalul Bucureşti va da peste o săptămână sentinţa în dosarul Colectiv

Procurorul şi-a argumentat cererea readucând în atenţie condiţiile de funcţionare ale clubului bucureştean: existenţa unei singure uşi, o a doua uşă deschizându-se pe perioada rece doar la cererea organizatorului, imposibilitatea obţinerii unei autorizaţii PSI din cauza ferestrelor care fuseseră zidite, inexistenţa unui plan de evacuare a clubului Colectiv. Toate aceste elemente nu au fost menţionate în procesul verbal al celor doi ofiţeri ISU, cei doi apărându-se prin faptul că nu au putut intra în clubul Colectiv.

Procesul se judecă în primă instanţă la Tribunalul Bucureşti, iar decizia va putea fi contestată la Curtea de Apel.

Pompierii Antonina Radu şi George Matei ar putea primi pedeapsa maximă prevăzută de lege, 15 ani, informează Agerpres. Cei doi sunt acuzaţi de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, pentru că nu au verificat clubul înainte ca tragedia să aibă loc şi nu au remediat eventualele probleme.
De asemenea, procurorii DNA cer ca Matei şi Radu, împreună cu Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU), să achite contravaloarea intervenţiei pompierilor din acea seară, precum şi daunele civile şi morale. Potrivit procurorilor DNA, suma intervenţiei ISU se ridică la 30.000 de lei, iar daunele de la club din acea seară se ridică la aproximativ 60.000 de lei.
Tot 15 ani de detenţie s-au cerut şi pentru fostul primar al Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, pentru cele trei subalterne şi pentru patroana firmei de artificii. În ceea ce priveşte ceilalţi inculpaţi, adică patronii clubului bucureştean şi doi pirotehnişti, DNA a cerut 12 ani de închisoare.
Procurorul şi-a argumentat cererea readucând în atenţie condiţiile de funcţionare ale clubului bucureştean: existenţa unei singure uşi, o a doua uşă deschizându-se pe perioada rece doar la cererea organizatorului, imposibilitatea obţinerii unei autorizaţii PSI din cauza ferestrelor care fuseseră zidite, inexistenţa unui plan de evacuare a clubului Colectiv. Toate aceste elemente nu au fost menţionate în procesul verbal al celor doi ofiţeri ISU, cei doi apărându-se prin faptul că nu au putut intra în clubul Colectiv.
Procesul se judecă în primă instanţă la Tribunalul Bucureşti, iar decizia va putea fi contestată la Curtea de Apel.