Fostul şef ADR lansează o nouă acuzaţie împotriva vicepremierului. Oana Gheorghiu ar negocia în secret implementarea platformei digitale moldovenești în România, deși „nu respectă regulile europene”

Comisia Europeană a emis, joi, o evaluare preliminară pozitivă a celei de-a patra cereri de plată a României în valoare de 2,62 miliarde EUR în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă (RRF), elementul central al NextGenerationEU. Această a patra cerere de plată va ridica valoarea fondurilor acordate României în cadrul RRF la 12,97 miliarde de euro.

În comunicarea Comisiei Europene, surpriza apare la primnul punct. Prima realizare notabilă pentru care a fost aprobată cererea de plată numărul 4 din PNRR este cloud-ul guvernamental. Surpriza vine mai ales din cauza faptului că Oana Gheorghiu l-a demis, recent, pe șeful Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), instituția responsabilă de implementarea clodului, invocând mai ales întârzieri în implementarea PNRR pe partea de digitalizare, inclusiv cloud.

Dar scandalul continuă, iar, conform Gandul.ro, miza este uriașă: renunțarea la „Platforma Națională de Interoperabilitate – PNI”, aprobată printr-o Hotărâre de Guvern semnată de fostul ministru al Economiei Radu Miruță, și implementarea în țara noastră a modelului M-Connect din Republica Moldova. Gândul a stat de vorbă cu președintele demis al ADR, Dragoș Vlad, pentru a reface traseul unui demers foarte asemănător cu afacerea Schwarz, instrumentat de vicepremierul României. Acesta ne-a explicat de ce lanțul de acțiuni derulate sub tutela Oanei Gheorghiu converg către un plan bine pus la punct, care vizează confiscarea soluțiilor tehnologice ale statului, deplin corelate cu cerințele PNRR.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Bolojan şi Comisia UE se laudă cu realizările celui dat afară de Oana Gheorghiu. Comisia Europeană a remarcat implementarea unui cloud guvernamental, realizată de ADR, al cărei şef tocmai a fost concediat

Alte articole

PSD spune că are pregătită soluția pentru guvernare. Marius Budăi: „România nu mai poate aştepta”

DOCUMENT Noua șefă a PICCJ majorează cu 50 la sută lefurile managerilor economici din parchete. Sumele uriașe pe care le vor încasa aceștia

Doi dintre oamenii de încredere ai Oanei Gheorghiu, secretarul de stat Mădălina Marcu și consilierul de stat Aurel-Cătălin Giulescu (actual președinte al ADR după ce vicepremierul l-a concediat pe fostul director Dragoș Vlad au efectuat o vizită peste Prut, la începutul lunii aprilie.

Acest demers s-a făcut fără notificarea instituției responsabile cu digitalizarea României, Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), dar și fără participarea reprezentanților acesteia.

„Platforma Națională de Interoperabilitate – PNI” avea deja obținute toate avizele și aprobările necesare, printr-o Hotărâre de Guvern semnată de ministrul Economiei Radu Miruță de la momentul negocierii proiectului, în toamna lui 2025.

Potrivit unor informații intrate în posesia Sindicatului Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului (SAALG), vizita desfășurată în mare secret de cei doi oameni de încredere ai Oanei Gheorghiu avea ca obiect înlocuirea PNI cu un mecanism tip memorandum. Acesta ar viza implementarea platformei M-Connect, care reglementează toată arhitectura digitală interoperațională din Republica Moldova.

Oana Gheorghiu, suspectată de trafic de influență în favoarea unui fost donator pentru Asociația „Dăruiește Viață”. Mesaje către STS și ADR privind contracte cu gigantul german Schwarz Digits. Cum explică Oana Gheorghiu

La acel moment, așa cum a declarat Dragoș Vlad în exclusivitate pentru Gândul, „Platforma Națională de Interoperabilitate – PNI” era deja aprobată prin OUG semnată de Radu Miruță, ministru al Economiei în perioada discutării proiectului .

Pe 13 mai, Gândul a dezvăluit în premieră presiunile exercitate de Gheorghiu asupra fostului șef al Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), Dragoș Vlad.

Noul președinte al Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), Cătălin Giulescu (foto), numit tot de vicepremierul Gheorghiu, a decis vineri, 15 mai, să anuleze procedura de achiziție pentru „Platforma Națională de Interoperabilitate – PNI”.

Platforma IT ar fi trebuit să asigure schimbul automat de date între instituțiile publice, ajutând cetățenii să facă mai puține drumuri la ghișeu. Motivul invocat este că lansarea achiziției, în luna februarie din acest an, în mandatul recent demisului președinte ADR, „s-a făcut prematur, fără îndeplinirea condițiilor legale”.

Într-o intervenție în exclusivitate pentru Gândul, fostul director al Autorității pentru Digitalizarea României, demis de Oana Gheorghiu, a lansat o serie de acuzații grave în acest caz. Concret, acesta apreciază că vizita la Chișinău a celor doi oficiali ai Guvernului României ar fi parte dintr-un plan de a eluda legea. Fostul director a trasat și istoricul acestui amplu program de digitalizare a instituțiilor statului.

EXCLUSIV Sorin Grindeanu o acuză pe Oana Gheorghiu că fabrică probe: „Asta e o treabă care are o singură definiție: bolșevism. Așa se întâmpla în anii ’50, se fabricau probe ca să fie cineva vinovat”

,,Când era președinte Octavian Oprea (n.r. – al ADR), au lucrat pe sub masă, în mandatul domnului Cîțu. Un memorandum din perioada pandemiei, inclusiv pe domeniul de digitalizare. Acest memorandum între cele două țări s-a făcut undeva în 2022.

Premier Ciucă, ministru la digitalizare era domnul Marcel Boloș. S-a semnat memorandumul, discuțiile pregătitoare încep în perioada 2020-2021. Se creează un spațiu comun digital între România și Republica Moldova, foarte bine făcut. ADR a fost desemnată din partea statului român, iar din partea Republicii Moldova Agenția Electronică Guvernamentală.

Platforma M-Connect nu respectă regulile europene foarte stricte și GPDR
Diferențele sunt în sensul următor. Ei pleacă de la zero. Pentru aceste agenții la nivel de guvern al Republicii Moldova se construiește un sistem. A venit cererea de finanțare de la Banca Mondială din partea M-Connect.

Dar ei nu sunt sub incidența regulamentelor europene sau GPDR, prevederi care nu neapărat că sunt restrictive, ci sunt foarte stricte la baza de date între diverse sisteme ale diverselor entități. Că vorbim de date despre persoane, entități, achiziții publice șamd. ADR trebuia să ofere plusurile între ele”, a explicat Dragoș Vlad.

Ce oferă, însă, sistemul din țara vecină este saltul tehnologic, căci beneficiază de consultanți din Estonia, țară renumită pentrui avansul ei digital, completează acesta.

”Cei din Moldova au avut un avantaj din punctul ăsta de vedere. Republica Moldova beneficiază de o consultanță prin Banca Mondială, fac un salt tehnologic în domeniul digitalizării. Sunt consultanți estonieni. Din punctul ăsta de vedere, fac servicii publice digitale mult mai aprofundat decât o facem noi. Pentru că noi avem lucrurile dispersate. Asta e partea tehnică, noi trebuie să construim o arhitectură instituțională, o arhitectură digitală a statului”.

În opinia fostului director al ADR, acea vizită din aprilie la Chișinău, urmată de destituirea sa și anularea licitației de către succesorul său în funcție, Cătălin Giclescu, prezent atunci în delegație, converg către un plan foarte elaborat, care afectează suveranitatea digitală a României.

ADR a fost parte, din 2022-2023, în relație cu guvernul Republicii Moldova, din această poveste. După care, în acest an, nu ne-au mai băgat în seamă. S-au dus ei (n.r. – vicepremierul Gheorghiu și apropiații săi), au preluat, foarte bine. Ceea ce nu mă deranjează, dar dovedește că a fost un plan. Eu nu știam, am aflat din spațiul public și online, ca și dvs. Au subminat rolul ADR-ului. Pe plan guvernamental pe digital ADR este unica autoritate, așa cum este Autoritatea Națională de Protecție a Mediului sau alte autorități care reglementează și dă o direcție. Și în relația cu Comisia Europeană, și cu instituțiile din interiorul statului etc. L-au luat din circuit (n.r. – proiectul) și ăsta a fost cuiul lui Pepelea care a durut. Acea deplasare din aprilie la Chișinău a celor doi consilieri a fost un preambul. Au avut un plan și s-au ținut de el.
„A fost un plan bine calculat de a confisca soluțiile tehnologice ale statului, corelate cu cerințele PNRR”

Vicepremierul Oana Gheorghiu îl critică dur pe Sorin Grindeanu: „Eu nu m-am plimbat cu jeturi private. Nu mi-am ascuns ceasurile de presă”

Consider că a fost un plan bine calculat de a confisca soluțiile tehonologice ale statului, care au fost corelate cu reglementările PNRR și instituțiile europene. E cu finanțare europeană. Logica pe care am avut-o cu cloudul guvernamental a fost validată de Comisia Europeană. Singurul proiect european, 4 centre de date, 4 ani de zile. Este categoric un abuz de putere.
Fostul șef al ADR a mai declarat pentru Gândul că ar fi fost nevoie obligatoriu de o licitație publică și a descris de ce PNI, platforma creată de el, a deranjat până la a fi anulată cu totul. Dragoș Vlad a reamintit și scandalul din 2022, când mașina sa i-a fost confiscată la granița cu Republica Moldova.

Platforma Națională pentru Operabilitate, pe care am lansat-o eu, noua conducere a anulat-o. Ea este în linie cu normele europene, cu statele europene, cu regulamentul european de calitate, cu tot ceea ce se cere pe baza viitorului portofel digital. Acest lucru a deranjat la ADR și atunci a trebuit să fie făcute aceste mișcări. Demiterea președintelui, anularea procedurii samd. Au ignorat acel HG, pe care noi îl aveam încă din toamna lui 2025 , interne dat de Ministerul de Finanțe. S-a schimbat ministrul (n.r. la Economie) între domnul Miruță și domnul Rarău. Trebuia să fie la acele întâlniri pentru că, potrivit acelui Memorandum între guverne, ADR știa ce are de făcut. Eu am fost la prima întâlnire și cred că știți tot din spațiul public povestea cu mașina. Când am fost cu o mașină care nu avea voie să… era în cadrul instituției. Mașina a fost confiscată la graniță. În 2022 a fost un scandal de presă pe chestia asta.

Dragoș Vlad a acuzat-o public pe Oana Gheorghiu că a trimis emailuri oficiale, de pe adresa de vicepremier, către ADR și Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS). Miza acestor mesaje „exploratorii”, cum le-a denumit vicepremierul, a fost presarea instituțiilor cheie de a-și arăta interesul pentru produsele grupului german Schwarz, holdingul care deține și rețelele de retail Kaufland și Lidl.

Reacția vicepremierului Oana Gheorghiu după acuzațiile de trafic de influență: „Nu mă intimidează”

Vicepremierul Oana Gheorghiu a respins acuzațiile de trafic de influență într-un mesaj publicat pe Facebook, apărut la scurt timp după ce AUR a cerut explicații privind întâlniri dintre instituții ale statului și un grup german implicat în digitalizare.