Fostul şef al Camerei de Comerţ, Mihail Vlasov, către jurnalişti după audierea la DNA: Nu ţi-e ruşine? VIDEO

Fostul şef al Camerei de Comerţ, Mihail Vlasov, i-a jignit pe jurnalişti la ieşirea de la audierile DNA după ce a fost întrebat dacă are de gând şi acesta să-şi schimbe religia precum ginerele său, Cristian David.

Acesta a catalogat-o pe una dintre jurnaliste ca fiind „nesimţită”, spunându-i apoi: „Cum te jignesc dacă mă întrebi de religie? Nu ţi-e ruşine?”

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Fostul ministru de Interne al României, Cristian David, a fost botezat la sfârşitul lunii aprilie la Biserica Internațională Harul din București.

Mihail Vlasov este urmărit penal într-un nou dosar penal. El este acuzat de dare de mită în legătură cu iniţierea unui proiect de lege care a şi trecut de Parlament, potrivit România TV. Procurorii DNA spun că Mihail Vlasov a cerut iniţierea unui proiect care l-ar fi ajutat în calitatea sa de preşedinte al Camerei de Comerţ, la acea vreme. Vlasov a cerut acest lucru unui parlamentar, promitându-i, în schimb, că îl va ajuta cu o funcţie.

În acest dosar de dare de mită sunt vizaţi mai mulţi membri ai PNL, pentru că aceştia au promovat proiectul legislativ în Parlament.

Fostul preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a României, Mihail Vlasov, a fost condamnat, în 27 februarie, la patru ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă. Decizia luată de Curtea de Apel Bucureşti nu este definitivă şi poate fi contestată la instanţa supremă.

Mihail Vlasov este judecat sub control judiciar din 30 august 2014, după ce, din 24 aprilie 2014 a fost arestat la domiciliu, în dosarul în care este acuzat că a luat mită 200.000 de euro de la omul de afaceri Gheza Iosif Petroczki. Anterior, din 19 martie 2014 până în 24 aprilie 2014, Vlasov a fost arestat preventiv.

Vlasov a recunoscut faptele de care este acuzat de procurori şi a solicitat instanţei să fie judecat în procedură simplificată, astfel încât să-i fie redusă pedeapsa, însă Curtea de Apel Bucureşti a decis, în 21 octombrie 2014, să-i respingă cererea.

Fostul preşedinte al CCIR susţinea că în dosarul său nu s-a realizat niciodată un flagrant, iar în rechizitoriu procurorii au spus „numai minciuni”, care se vor putea proba la un moment dat.

Mihail Vlasov a fost denunţat la DNA de omul de afaceri Gheza Iosif Petroczki, de la care ar fi cerut, în 13 martie 2014, un milion de euro. În 18 martie 2014, Vlasov a fost prins în flagrant, într-un restaurant din Bucureşti, după ce a primit de la omul de afaceri 200.000 de euro. În 9 aprilie 2014, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie l-au trimis în judecată pe Vlasov pentru trafic de influenţă.

Procurorii arătau, în rechizitoriul trimis instanţei, că în schimbul acestor bani, Vlasov i-ar fi promis omului de afaceri că-şi va folosi influenţa pe care a lăsat să se creadă că o are asupra arbitrilor din cadrul Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă CCIR învestiţi cu soluţionarea unui dosar în care denunţătorul avea calitatea de pârât-reclamant şi că îi va determina pe aceştia să pronunţe o hotărâre arbitrală favorabilă acestuia.

Dosarul de la Curtea de Arbitraj avea ca obiect pretenţiile formulate de SC Infopressgroup SA, care cerea de la Petroczki şi asociatul lui suma de 15 milioane de lei, precum şi cererea reconvenţională având ca obiect de plată suma de 270.000 de euro, potrivit informaţiilor din dosar.

Într-un alt dosar, Mihail Vlasov este urmărit penal pentru şantaj, în aceeaşi cauză fiind cercetată şi fiica sa Vanda Vlasov. Mihail Vlasov este acuzat că l-ar fi ameninţat pe preşedintele interimar al Camerei de Comerţ şi Industrie a României, spunându-i „că nu este bine ce face” şi că nu ar vrea „să sufere şi copiii altuia”.

„La data de 5 mai 2014, Vlasov Mihail, folosindu-se de un înscris olograf, l-a ameninţat pe preşedintele interimar al Camerei de Comerţ şi Industrie a României (Mihai Daraban, n.r.), prin darea în vileag a unei prezumtive fapte de corupţie ce ar fi compromiţătoare pentru acesta, în scopul de a dobândi pentru sine un folos nepatrimonial, constând în evitarea tragerii la răspundere penală pentru faptele penale săvârşite în calitate de preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a României, aspecte sesizate de noua conducere a instituţiei organelor de urmărire penală”, arătau procurorii în ordonanţa de efectuare a urmăririi penale.