„Există riscul unui conflict armat direct între NATO și Rusia. Și dacă partea rusă atacă Lituania, atunci acesta va fi motivul începerii războiului”, a avertizat fostul șef NATO Rasmussen, aflat într-o vizită la Kiev.

Întrebat dacă va fi un război între Rusia și NATO, Rasmussen a precizat: „Aș vrea să pot răspunde cu un NU clar. Dar după amenințările rusești împotriva Lituaniei din cauza problemei tranzitului prin această țară, trebuie să avertizez și să afirm că, dacă Rusia va atinge țărmul Lituaniei, aceasta va fi o situație conform articolului 5 (tratatul NATO, privind apărarea colectivă, n.r.) ce prevede un răspunsul militar al NATO. Acesta înseamnă un conflict cu Rusia”.

Alte Articole

Codin Maticiuc a rămas fără telefon în autobuz! „Cumva ...

VIDEO 130 de ani de istorie au fost îngenuncheați. Morișca ...

Reacția incredibilă a unei cliente supărate pentru că nu ...

Belarus se alătură oficial lui Putin în războiul din Ucraina: „Vom rămâne alături de Rusia Frăţească”
În contextul sancțiunilor date de Occident Rusiei, Lituania a oprit, în regiunea Kaliningrad, tranzitul de mărfuri pe calea ferată. Drept urmare, Rusia a trecut la amenințări deschise la adresa Lituaniei din cauza blocadei de transport din Kaliningrad. Moscova a avertizat că se pregătește să-și „protejeze interesele naționale” dacă interdicția nu va fi ridicată în viitorul apropiat.

Fostul șef al NATO, susţine însă că mai degrabă Putin își dorește un război de lungă durată între Rusia și Ucraina și dă exemplul regiunilor „capturate” de ruși, în care există conflicte prelungite.

Anders Fogh Rasmussen s-a aflat pe 1 iulie la Kiev pentru o primă întâlnire a grupului internațional de lucru privind garanțiile de securitate pentru Ucraina. Fostul șef al NATO conduce acest grup alături de șeful biroului președintelui ucrainean Andriy Yermark. Danezul Rasmussen a condus NATO în perioada august 2009-30 septembrie 2014. Rasmussen a avut o întâlnire și cu președintele Zelenski pe 1 iulie.

„Garanțiile internaționale ale securității postbelice a Ucrainei au fost discutate activ la mijlocul primăverii, apoi atenția acordată acestui subiect a scăzut oarecum. Acest lucru nu este surprinzător – liderii principalelor țări UE spun deschis că războiul nu se va încheia în următoarele luni, concentrându-se pe furnizarea de arme și alte asistențe Ucrainei. Prin urmare, deocamdată totul depinde de situația de pe câmpul de luptă. Cu toate acestea, negocierile cu țările străine privind garanțiile de securitate continuă“, a mai spus Rasmussen în interviul pentru RBC.

„Viitorul postbelic va veni mai devreme sau mai târziu, iar Ucraina va trebui să se protejeze de amenințarea unei noi invazii rusești“, a mai avertizat Rasmussen.

Rasmussen: Putin vrea un război de lungă durată în Ucraina

„În primul rând, cred că cel mai mare risc în acest moment este un conflict prelungit. Rușii sunt maeştri ai conflictelor prelungite. Doar uitaţi-vă la Georgia – asta se întâmplă în Osetia de Sud din 2008, iar din 2014 – în Crimeea și în Donbas. Sunt de zeci de ani în Moldova – în Transnistria – deci sunt specialiști în asta” – a remarcat fostul şef al NATO, citat de RADOR.

Anders Fogh Rasmussen a explicat și de ce Vladimir Putin are nevoie de un război pe termen lung. „Preocuparea mea este că un conflict pe termen lung servește obiectivelor lui Putin, pentru că el crede că, atât timp cât va exista un conflict mocnit sau înghețat în estul Ucrainei, va împiedica Ucraina să facă progrese reale, progrese către apropierea de Uniunea Europeană, de NATO şi, de asemenea, progrese în economie” – a declarat Rasmussen. Astfel, Putin consideră că, dacă acest conflict din estul Ucrainei va continua, reconstrucţia ţării va fi mai dificilă. „Aşa că eu cred că cel mai mare risc în acest moment este că scopul lui (Putin – n.r.) este să prelungească acest conflict. El (Vladimir Putin, n.r.) nu poate obţine o victorie completă. Dar, pe de altă parte, va încerca să întindă (războiul, n.r.) la nesfârșit” – a concluzionat Rasmussen.

Rusia ameninţă deja Suedia şi Finlanda

Desfășurarea bazelor NATO în Finlanda și Suedia va pune în pericol locuitorii acelor orașe în care va fi localizată infrastructura militară, a declarat președintele Dumei de Stat din Federația Rusă, Viaceslav Volodin, relatează Interfax.

„Desfășurarea bazelor NATO nu va proteja nici Finlanda, nici Suedia. Invers. Acest lucru îi va pune în pericol pe locuitorii orașelor în care va fi localizată infrastructura militară”, a scris Volodin, luni, în canalul său de telegramă.

Zelenski, primul mesaj după înfrângerea Ucrainei în Lugansk: „Vom reveni, nu cedăm nimic!”
El a menționat că „în cazul izbucnirii ostilităților, se efectuează atacuri în primul rând asupra infrastructurii militare a inamicului”. În acest sens, Volodin a numit eronată opinia primarului din Lappeenranta din Finlanda, care a propus amplasarea unei baze NATO în oraș pentru a crea un sentiment de securitate.

Pe 29 iunie, în cadrul summitului, conducerea NATO a decis să invite Suedia și Finlanda în alianță. Este de așteptat ca, după primirea unei invitații de a adera la alianță, părțile să fie nevoite să ajungă la un acord cu privire la condițiile de aderare. Suedia și Finlanda vor deveni membre NATO atunci când parlamentele tuturor țărilor care alcătuiesc alianța vor ratifica decizia.