Fostul vicepreşedinte secesionist Junqueras Oriol rămâne în arest pentru rebeliune

Cei trei magistraţi ce formează Camera de Apel a Curţii de Justiţie, sesizaţi împotriva deciziei de plasare în detenţie luată de judecătorul însărcinat cu dosarul, au decis în unanimitate confirmarea acestui ordin judecătoresc, a informat un purtător de cuvânt al Curţii de Justiţie.

Potrivit magistraţilor, există în dosar „indicii de comitere de delicte de rebeliune, nesupunere şi deturnare de fonduri din partea lui Junqueras, închis de două luni”.

De asemenea, posibilitatea ca astfel de delicte să se repete nu poate fi exclusă, „pentru că niciun fel de date nu permit să se deducă faptul că reclamatul are intenţia de a abandona calea pe care a urmat-o până acum”, au subliniat magistraţii.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Curtea respinge ideea că împotriva liderilor secesionişti catalani s-ar desfăşura un proces politic, subliniind că faptul de a fi secesionist „este legitim, deoarece Constituţia admite apărarea oricărei poziţii politice”. Însă aceasta trebuie să se facă „fără a comite delicte”, argumentează magistraţii.

Alte articole

IREAL! Cât costă să crești un copil în Elveția. Tot mai multe cupluri renunță la planul de a avea moștenitori

Suma uriașă câștigată de Pescobar cu restaurantele din Londra. Explicațiile date de afacerist: „La program de șase ore”

Citeşte şi Un politician catalan a cerut punerea sa în libertate pentru a-şi putea exercita drepturile politice

Decizia Curţii de Justiţie spaniole va avea în orice caz consecinţe politice: după alegerile din 21 decembrie, secesioniştii se bucură de majoritate absolută ca număr de locuri în noul parlament catalan (70 din 135), însă opt dintre aceşti deputaţi nu pot participa la lucrările parlamentului regional pentru că sunt fie în exil în Belgia, fie în închisoare, în cazul a trei dintre ei, printre care şi Junqueras.

Cel puţin şase dintre aceşti opt parlamentari trebuie prin urmare să găsească o soluţie pentru a-i permite blocului secesionist să-şi menţină pragul de 68 de deputaţi, care i-ar garanta majoritatea. Dacă nu vor putea să iasă din închisoare sau vor rămâne în exil, ei şi-ar putea ceda locurile candidatului aflat pe poziţia următoare pe lista pentru alegerile regionale.