Franţa cere proceduri europene de expulzare a migranţilor ilegali

În cadrul conferinţei de joi şi vineri a miniştrilor europeni de interne privind securitatea şi migraţia, va fi ‘în primul rând vorba despre consolidarea cooperării noastre cu statele de plecare şi de tranzit (ale migranţilor) având drept scop stoparea fluxurilor de migranţi ilegali’, în special cu ţările din Maghreb, ‘pentru a opri plecarea migranţilor pe mare cu riscul pierderii de vieţi omeneşti’, a afirmat Collomb într-un comunicat.

La reuniune se va face de asemenea un prim bilanţ al ‘centrelor controlate’, care au fost aprobate în Consiliul European la sfârşitul lunii iunie pentru a permite diferenţierea între refugiaţi şi migranţii care nu pot obţine drept de azil, informează Agerpres.

Mai multe nave umanitare au debarcat în această vară în porturi europene, unde migranţii au fost duşi în centre închise care funcţionează în baza acestui model de sortare. ‘Conform dreptului mării, aceste debarcări trebuie făcute în cel mai apropiat port’, a spus el, un principiu invocat de mai multe ori pentru a justifica decizia Franţei de a nu-şi deschide porturile.

Citeşte şi Italia şi Ungaria lucrează la măsuri mai dure în privinţa migranţilor

Alte articole

Amenzi de până la 20.000 de euro şi interzicerea zborului până la patru ani pentru pasagerii care nu se supun regulilor din avion. Una dintre cele mai vizitate ţări europene impune reguli stricte

O țară vizitată des de români impune amenzi record de până la 20.000 de euro pentru pasagerii care încalcă regulile în avion

Susţinând propunerea Bruxellesului de desfăşurare a 10.000 de agenţi de frontieră până în 2020 pentru a face din FRONTEX o adevărată „poliţie a frontierelor externe”, Gerard Collomb a afirmat că este esenţial ca Agenţia Europeană pentru Azil (EASO) ‘să poată oferi sprijin eficient şi rapid statelor membre în ceea ce priveşte tratamentul acordat migranţilor salvaţi pe mare’, potrivit Agerpres.

Totodată, ministrul de interne francez a reiterat angajamentul Parisului privind revizuirea Regulamentului de la Dublin (care obligă refugiaţii să solicite azil în statul prin care au intrat în Uniunea Europeană).

Această reformă ‘va permite reducerea fluxurilor migratorii secundare în cadrul UE, din care o mare parte priveşte Franţa’, a afirmat el, în condiţiile în care o parte a solicitărilor de azil în Franţa sunt depuse de migranţi, în special afgani, respinşi de ţările din nordul Europei.