Franţa prelungeşte starea de urgenţă până pe 16 februarie. Adunarea Naţională a votat deja măsura

Proiectul de lege ce vizează extinderea stării de urgenţă a fost relansat sâmbăta trecută. Se aşteapă ca acesta să ajungă în Senat miercuri şi ar urma să fie adoptat definitiv la începutul lunii noiembrie. Noua legislaţie autorizează guvernul să adopte restricţii pentru a face faţă unei „perioade care va fi lungă şi dificilă”, a avertizat ministrul Sănătăţii Olivier Veran.

Franţa a înregistrat sâmbătă un nou record de contaminări zilnice cu COVID-19: 45.422 de cazuri. Bilanţul deceselor a crescut şi el ajungând la un total de cel puţin 34.645, iar în ultimele 24 de ore s-au înregistrat 138 de noi decese.

Citeşte şi COVID-19 pune lacăt pe Europa. Restricţii dure în tot mai multe ţări

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Restricţiile de circulaţie impuse în Ile-de-France şi marile metropole afectează acum 54 de departamente şi Polinezia, ceea ce înseamnă că 46 de milioane de francezi nu au voie să se deplaseze între orele 21:00 şi 06:00.

Alte articole

EXCLUSIV Fostul șef al ADR, Dragoș Vlad, o demască pe Oana Gheorghiu cu probe: „Nu am răspuns la mail și au început presiunile. Doamna Oana Gheorghiu, după a doua întâlnire din biroul său cu domnul Darău și cu mine, îmi comunică că sunt probleme grave”

Freiburg – Aston Villa 0-3 în finala Europa Legue. Spectacol la Istanbul!

Confruntat cu un al doilea val al epidemiei,”cel mai bun mod’ de a „uşura spitalele este în cele din urmă să nu te îmbolnăveşti„, a explicat premierul Jean Castex.

Creşte presiunea şi asupra spitalelor, unde numărul pacienţilor grav bolnavi cu COVID-19 internaţi în secţiile de reanimare se apropie acum de 2.500.

Într-un articol apărut în Le Monde, o militantă pentru drepturile omului, Claire Hédon, se întreabă dacă impunerea acestor restricţii este măsura cea mai adecvată având în vedere amploarea încălcării libertăţilor pe care o implică” şi solicită o „dezbatere publică aprofundată”. La rândul său, geneticianul Axel Kahn a estimat că redeschiderea universităţilor la începutul anului şcolar a fost o „greşeală gravă”, având în vedere numărul „considerabil” de „contaminări ale studenţilor”.