Frig extrem, s-au înregistrat minus 80 de grade în mijlocul primăverii. Harta radar meteo

Frig extrem, minus 80 de grade în Antarctica! Pe 29 aprilie 2024, o temperatură de -80°C a fost măsurate la stația de cercetare rusă Vostok din Antarctica. În timp ce la noi se aproprie vara, în emisfera sudică iarna abia a început. Pe 29 aprilie, stația de cercetare Vostok din Antarctica a înregistrat o minimă de minus 80 de grade Celsius. O asemenea temperatură extremă este rareori atinsă atât de devreme.

În timp ce în emisfera nordică se apropie vara, în emisfera sudică se apropie iarna. Pe 29 aprilie 2024, la stația de cercetare rusă Vostok din Antarctica a fost măsurată o temperatură minimă de -80,0°C, anunţă meteoradar.ro

Cea mai scăzută temperatură înregistrată vreodată pe Pământ este de -89,2°C, valoare măsurată tot la stația Vostok pe 21 iulie 1983.Temperaturile atât de scăzute în aprilie sunt rare chiar și în Antarctica. La stația Vostok este doar a patra oară când se măsoară o temperatură în aprilie sub -80°C din 1958, recordul lunar absolut fiind de -81,8°C.

Prognoza meteo 14 mai. Vreme rece cu ninsori la munte și ploi în restul țării. Când revine căldura

Alte articole

EXCLUSIV Prognoza meteo weekend. Oana Păduraru anunţă primii nori convectivi care străpung valul de căldură

EXCLUSIV Romica Jurca, după ce ANM a anunţat Cod Portocaliu de caniculă: „Cupola de foc şi-a făcut intrarea, răul de acum urmează”. De când scad temperaturile cu 15 grade Celsius!

În Antarctica, aprilie 2024 a fost cu 2,2°C mai rece decât media 1991-2020, iar aceasta este a 7-a lună consecutivă cu condiții mai reci decât media în Antarctica, o raritate în comparație cu alte zone de pe Pământ care înregistrează predominant abateri pozitive de temperatură.

Peste 100 de morți: frig şi inundații istorice în sudul Braziliei

Harta radar meteo arată ploile abundente și furtunile puternice, care au afectat sudul Braziliei în ultimele zile.După un val de ploi excepțional de puternice, sudul Braziliei a fost lovit de inundații catastrofale, ce au afectat aproape 2 milioane de oameni. Până în prezent, peste 100 de persoane și-au pierdut viața.

Potrivit autorităților, cel puțin 756 de persoane au fost rănite și peste 140 sunt încă date dispărute din cauza inundațiilor. De asemenea, peste 40.000 de oameni au fost nevoiți să își părăsească locuințele.

Între timp, bilanțul victimelor se ridică la 116 morți. În total, inundațiile puternice au afectat peste 1,9 milioane de locuitori din 437 de orașe.

Numeroase comunități din zona calamitată au fost private de energie electrică și de apă. Conexiunile telefonice și de internet au fost, de asemenea, întrerupte în multe orașe. Forțele aeriene au adus ajutoare în zonă, inclusiv medicamente, purificatoare de apă și alimente.

Zone întinse din statul Rio Grande do Sul sunt sub ape. – © dpaAgenția ONU pentru refugiați a furnizat corturi, bucătării de campanie, lămpi alimentate cu energie solară și produse de igienă.

Orașul Canoas a fost afectat în mod deosebit. Acolo, 19 din cele 27 de unități medicale au fost distruse sau avariate grav, iar multe școli și farmacii au suferit pagube importante.

Precipitațiile abundente au fost atribuite fenomenului climatic El Niño, care a adus condiții meteorologice instabile în regiune. Guvernul din Rio Grande do Sul estimează că reconstrucția va necesita o investiție de 3,7 miliarde de dolari.

Consecințele furtunilor au afectat, de asemenea, țara vecină, Uruguay, mii de persoane rămânând fără case și fără electricitate din cauza inundațiilor.

Schimbările climatice întrețin și alimentează bolile infecțioase. „Zonele favorabile răspândirii malariei se vor schimba”

Planeta noastră, devenită mai caldă şi mai poluată, s-a schimbat sub efectele activităţii umane şi, în acest mediu nou, bolile infecţioase proliferează, scrie AFP. Studii recente au dezvăluit consecinţe complexe ale schimbărilor climatice provocate de activităţile antropice, cu răspândirea unor boli şi cu noi moduri de transmitere pentru altele.

Această situaţie este întâlnită mai ales în cazul speciilor de vectori, cum ar fi ţânţarii, care prosperă într-un climat mai umed, cu temperaturi mai ridicate, şi al animalelor purtătoare de boli, care se apropie de oameni pe măsură ce habitatul lor dispare.

Scăderea biodiversităţii pare să joace un rol important în răspândirea bolilor, potrivit unui studiu publicat săptămâna aceasta în revista ştiinţifică Nature.

Un nou val de frig peste România. Meteorologii anunță ninsori la munte în luna mai, ploi în rest la începutul săptămânii, apoi vin temperaturi de vară

Aproape 3.000 de baze de date folosite în cercetări anterioare au fost analizate pentru a descoperi modul în care scăderea biodiversităţii, schimbările climatice, poluarea, distrugerea sau modificarea habitatelor şi introducerea de noi specii afectează dezvoltarea bolilor infecţioase la oameni, animale şi plante.

Degradarea biodiversităţii a fost identificată ca fiind principalul factor, urmată de schimbările climatice şi de introducerea de noi specii.

Paraziţii vizează speciile care sunt prezente în masă şi, prin urmare, oferă mai multe gazde potenţiale, a subliniat Jason Rohr, unul dintre autorii studiului, care este profesor de biologie la Universitatea Notre Dame din statul american Indiana.

Iar speciile cu populaţii mai mari sunt mai predispuse „să se dedice creşterii, reproducerii şi înmulţirii lor în detrimentul apărării împotriva paraziţilor”, a explicat el pentru AFP.

Pe de altă parte, speciile mai rare şi mai rezistente sunt mai vulnerabile la declinul biodiversităţii, ceea ce se traduce printr-o proporţie mai mare de specii abundente care sunt sensibile la paraziţi, a explicat cercetătorul american.

„Dacă există mai multe generaţii de paraziţi sau de vectori, atunci pot apărea mai multe boli”, a rezumat Jason Rohr.

Clima mai caldă şi mai umedă a dus la o explozie de cazuri de febră denga

Cu toate acestea, amprenta umană asupra planetei noastre a crescut şi mai mult aceste riscuri.

În unele cazuri, pierderea sau schimbarea habitatului a fost asociată cu un declin al bolilor, în special datorită progreselor care au apărut odată cu urbanizarea, cum ar fi apa curentă şi canalizarea.

Iar consecinţele schimbărilor climatice nu sunt aceleaşi peste tot. În regiunile tropicale, clima mai caldă şi mai umedă duce la o explozie a cazurilor de febră denga. Însă în Africa, unele condiţii mai secetoase ar putea contribui la stoparea răspândirii malariei.