După atacurile asupra frigiderelor, oficialii din domeniul securității cibernetice lansează un avertisment privind investițiile, cu scopul de a contracara amenințările din ce în ce mai des întâlnite.
Avertismentul vine într-un moment în care Europa s-a confruntat cu numeroase incidente cibernetice, care au stârnit îngrijorări atât în rândul guvernelor, cât și în rândul oamenilor de rând.
„Securitatea nu ar trebui și nu poate fi tratată ca un lucru secundar”, a declarat pentru AFP Juhan Lepassaar, directorul executiv al Agenției Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA).
„Astăzi au fost frigiderele, mâine ar putea fi routerele, poimâine ar putea fi electrocasnicele și așa mai departe”, a adăugat acesta.
Toate incidentele pot fi evitate, iar securitatea cibernetică nu este ieftină, a declarat Lepassaar. Totuși, în opinia lui, întrebarea este dacă „Suntem pregătiți să investim ca să facem asta posibil?”. „Când ne uităm la peisajul amenințărilor, imaginea nu este tocmai roz”, a subliniat Lepassaar.
Incidentele recente variază de la vulnerabilitatea PHP, care a determinat numeroase guverne din UE să își închidă site-urile pentru a împiedica exploatarea lor de către hackeri, până la valul de atacuri cibernetice asupra frigiderelor din supermarketuri și din băncile de sânge din Franța și alte opt țări, provocate de vulnerabilități ale unor programe software învechite.
Amenințările devin din ce în ce mai vizibile, iar asta, în mare parte datorită inteligenței artificiale. Astfel, organizațiile sunt nevoite să țină pasul cu cele mai noi progrese ale modelelor AI, într-un fel de cursă a înarmărilor cibernetice.
„Evoluțiile recente, nu doar în cazul modelelor de IA de frontieră, ci și incidentele cibernetice din sistemele de refrigerare din întreaga UE, scot în evidență lacunele operaționale și nevoia unui schimb de informații și a unei coordonări rapide”, a mai declarat Lepassaar.
ENISA descrie inteligența artificială drept un „multiplicator de forță”, care extinde și accelerează capacitatea atât a hackerilor, cât și a companiilor care se apără de a identifica mai rapid vulnerabilitățile.
„Datele sintetizate de cercetători arată că intervalul dintre descoperirea unei vulnerabilități și transformarea ei în armă se apropie de zero”, se arată în raport. Totodată, datele arată că inteligența artificială de frontieră are un impact major asupra gestionării vulnerabilităților, reducând timpii de reacție și de aplicare a corecțiilor, ceea ce înseamnă că firmele pot folosi inteligența artificială pentru a verifica existența vulnerabilităților și pentru a le remedia înainte ca ele să fie exploatate de hackeri.
Conform raportului, 57,3% dintre incidentele cibernetice din 2025 au avut motivații ideologice, legate de evenimente geopolitice precum războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și conflictul din Orientul Mijlociu, deși cele mai multe au avut un impact limitat.
În același timp, 29,3% dintre incidente au avut motivații financiare, ransomware-ul rămânând tipul de atac cu cel mai mare impact asupra companiilor. Raportul avertizează că ușurința cu care infractorii pot împărtăși ransomware și alte instrumente malware „alimentează un ecosistem infracțional profesionist”.
ENISA mai arată că au fost observate atacuri asemănătoare celor orchestrate de actori statali, îndreptate împotriva unor țări europene, în cadrul unor campanii de spionaj cibernetic, pentru colectarea de informații și furtul de proprietate intelectuală.