Furtuna economică lovește în plin România. Companiile riscă blocaj financiar și prăbușirea afacerilor

Raportul relevă o realitate alarmantă a economiei românești: peste 150.000 de firme se confruntă în prezent cu dificultăți financiare severe. Situația este agravată de efectul de domino asupra altor aproape 250.000 de companii care depind economic de aceste firme aflate în impas.

Economia României traversează o perioadă extrem de volatilă, definită de o combinație periculoasă de factori ce pot conduce la blocaje financiare și chiar la falimentul în lanț al unor segmente întregi din piață. Această „furtună perfectă” este generată de creșterea accentuată a prețurilor la utilități și materii prime, scăderea semnificativă a consumului și degradarea accentuată a disciplinei de plată în relațiile comerciale.

Companiile se confruntă tot mai des cu termene de încasare prelungite, ceea ce le compromite lichiditatea, punându-le în dificultatea de a-și onora propriile obligații financiare, de la plata salariilor, la furnizori și taxe către stat. În acest context, Sierra Quadrant subliniază că supraviețuirea unei afaceri nu mai depinde doar de profitabilitate, ci de gestionarea cash-flow-ului.

Lichiditatea, prima linie de apărare în fața insolvenței

Conform experților, antreprenorii trebuie să acorde prioritate absolută lichidității. Profitul contabil, oricât de mare ar fi, devine irelevant dacă banii nu ajung efectiv în conturile firmei pentru a acoperi cheltuielile curente. De aceea, este necesară o politică riguroasă de colectare a creanțelor, care să includă monitorizarea atentă a termenelor de plată și notificarea imediată a clienților care înregistrează întârzieri. În plus, se recomandă evaluarea periodică a riscului de neplată al partenerilor de afaceri și, acolo unde este posibil, implementarea unor măsuri preventive.

Ovidiu Neacșu, partener coordonator al companiei, subliniază importanța monitorizării active a lanțurilor economice, pentru a detecta din timp eventuale riscuri. Există astăzi soluții moderne, tehnologizate, care permit companiilor să își urmărească activ partenerii de business și să prevină astfel un efect de contagiune economică.

„Este nevoie, mai mult ca oricând, de o monitorizare activă a partenerilor de afaceri, pentru a afla din timp dacă aceştia riscă să intre în probleme şi să prevenim, astfel, contagiunea. Există o gamă largă de servicii care ajută firmele româneşti să îşi monitorizeze activ lanţurile economice, în aşa fel încât să anticipeze orice posibilă problemă”, susține Ovidiu Neacşu, partener coordonator Sierra Quadrant, notează Economica.net.

Valul de dizolvări, indicator al presiunii financiare

Datele oficiale arată deja efectele acestui climat economic instabil. În primele patru luni ale anului 2025, numărul firmelor dizolvate a crescut cu aproape 7% față de aceeași perioadă a anului precedent. Capitala a înregistrat cele mai multe dizolvări (3.375 de firme), urmată de județele Cluj, Ilfov, Timiș, Constanța, Prahova, Iași și Brașov.

Această tendință este considerată de analiști un semnal de alarmă. Multe dintre companiile dizolvate erau interconectate economic cu alte zeci sau sute de firme, iar dispariția lor creează un dezechilibru semnificativ în tot ecosistemul economic.

Pentru a face față acestor provocări, companiile trebuie să adopte rapid măsuri de redresare. În primul rând, este necesară negocierea cu furnizorii pentru obținerea unor termene mai flexibile de plată, care să coreleze mai bine ieșirile de numerar cu fluxurile de încasări.

În paralel, firmele pot oferi discounturi clienților care plătesc anticipat, stimulând astfel cash-flow-ul pozitiv. De asemenea, controlul strict al cheltuielilor este vital. Fiecare cost operațional trebuie reanalizat și justificat, de la chirii și utilități, până la servicii administrative.

Un aspect problematic al economiei românești, relevat în analiză, este ponderea foarte mare a creditului comercial în finanțarea firmelor. România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la acest capitol, făcând companiile vulnerabile la întârzierea plăților sau la neplata facturilor.

Pe lângă costuri și lichiditate, scăderea puterii de cumpărare a populației impune o adaptare a strategiei comerciale. Reducerile de preț aplicate necontrolat pot eroda marjele de profit și aduce mai mult rău decât bine. În schimb, companiile sunt sfătuite să își segmenteze atent piața și să identifice clienții profitabili.