Gabriela Szabo împlineşte 39 DE ANI

Cu o socoteală simplă, în cei 15 ani de carieră la cel mai înalt nivel, între 1988 şi 2003, firava bistriţeancă (1,52 m, 45 kg), a alergat de 2 ori şi jumătate lungimea Ecuadorului, are pe tălpi 100.000 de kilometri, aparent doar pentru acea jumătate de kilometru de la Sydney, unde a fost campioană olimpică la 5.000 m, sau pentru cele „câteva” (20!) curse de 1.500 m, 2.000 m (cu record mondial de junioare, încă în vigoare) şi 3.000 m,curse după care a cucerit aurul la Campionatele Mondiale şi Europene. Ori alte câteva, încheiate cu argint sau bronz, pentru un palmares care, el singur, acoperă multe pagini, doar la o succintă enumerare.

În fapt, a alergat aceste zeci de mii de kilometri pentru a-şi clădi o carieră de lungă durată, cu fundamentul unui caracter rar, de muncitoare şi de învingătoare, intuit într-un cros şcolar de profesorul de sport bistriţean Zsolt Gyongyossyi, cel care îi va deveni antrenor şi soţ. O carieră nu numai de atletă, pentru că, în pofida excepţionalului palmares care dă impresia unei îndelungate prezenţe în concursuri, s-a retras devreme pentru o semifondistă, la doar 28 de ani, ci şi de om de sport.

Dovadă că, după retragerea întrucâtva intempestivă, a început o activitate de manager sportiv de real succes, iniţiată şi la sfatul şi cu un prim sprijin din partea altei mari atlete şi animatoare în sport, Iolanda Balaş, care, aşa cum a făcut şi cu alte sportive, a adus-o la federaţia de atletism, unde este şi acum vicepreşedintă, după care a acces la funcţiile internaţionale ale atletismului, fiind membră a Comitetului Executiv al Asociaţiei europene de atletism (EAA) şi a Comisiei de femei a Federaţiei internaţionale de atletism (IAAF).

Pentru ca, în prezent, să ocupe şi cel mai înalt post din România în domeniu, cel de ministru al Tineretului şi Sportului, unde lucrează atât pentru sportul de performanţă, cât şi pentru încurajarea practicării sportului, fiind, între altele, preşedinta Asociaţiei „Sport pentru viaţă”, organizaţie care atrage în special copiii la practicarea sportului de masă. Într-un fel, o întoarcere la izvoare, la acel cros popular, cum se spunea atunci, din urmă cu 27 de ani, când un motor de Formula 1 şi o revelaţie de antrenor dăruit au avut o miraculoasă întâlnire. AGERPRES (editor: Teodora Oprea)

Alte articole

Oana Lis, dezamăgită de ziua de naştere a lui Viorel Lis. Ce dorinţă şi-a pus fostul edil la vârsta de 83 de ani

Anna, prima aniversare fără Mihai Leu. Durere imensă pentru soţia marelui campion: „Nu este doar tristeţe”