Gelu Voican Voiculescu, prima reacție după ce CAB a decis judecarea sa în Dosarul Revoluției: „O revoluție nu poate fi judecată, nu poate fi supusă vechii legislații. E absurd”

În luna februarie a acestui an, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a transferat dosarul „Revoluției Române” către Curtea de Apel București (CAB), stabilind că această instanță are competența necesară pentru a judeca cazul. Pe data de 25 octombrie, miercuri, judecătorii de la CAB au hotărât reluarea procesului împotriva lui Ion Iliescu, fost președinte al României, Gelu Voican Voiculescu, fost viceprim-ministru, și Iosif Rus, fost general în retragere și fost șef al Aviației Militare.

Citește și: Începe procesul ”Dosarului Revoluției”. Ion Iliescu și Gelu Voican Voiculescu, acuzaţi de ”săvârșirea infracțiunilor contra umanității”

Menționăm că Gelu Voican-Voiculescu a ocupat funcția de viceprim-ministru în Guvernul provizoriu condus de Petre Roman (în perioada 1989-1990). Mai târziu, a devenit senator de Buzău în legislatura 1990-1992, fiind ales pe listele Frontului Salvării Naționale, și a exercitat funcția de ambasador al României în Tunisia și Maroc. Potrivit rechizitoriului, fostul președinte Ion Iliescu este acuzat că ar fi „indus în eroare opinia publică prin apariţiile sale televizate şi emiterea de comunicate, cu consecința amplificării psihozei generalizate a terorismului, în perioada 22-30 decembrie 1989”.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Gelu Voican Voiculescu, se menționează în același rechizitoriu, „în calitate de factor decizional politico-militar al CFSN (organism care și-a subordonat Consiliul Militar Superior), cu intenţie, urmărind menținerea și consolidarea puterii politice obținute, dar și legitimarea în fața opiniei publice,  începând cu ziua de 22 decembrie 1989, orele 16.00, a indus în eroare opinia publică în mod sistematic prin apariţiile sale televizate şi emiterea de comunicate (mecanism de exercitare a puterii de stat) şi şi-a asumat, în intervalul 22 – 30 decembrie 1989, operațiunea sistematică de inducere în eroare a opiniei publice exercitată de cadrele militare cu funcții de conducere ale MApN”.

Alte articole

Viorel Paşca rămâne liber, Curtea de Apel a respins arestarea preventivă în cazul azilelor ilegale din Bihor

Viorel Paşca rămâne în libertate. Curtea de Apel București a amânat decizia pentru 13 iulie

În rechizitoriu se mai arată că „Iosif Rus, în calitate de comandant al Aviaţiei Militare, cu intenţie, în intervalul 22 decembrie, orele 16.00 – 30 decembrie 1989, a exercitat prin ordinele sale militare, date în mod sistematic, operațiunea de inducere în eroare a opiniei publice. Aceste conduite au avut drept consecințe întreținerea și amplificarea psihozei generalizate a terorismului, psihoză cauzatoare de numeroase situaţii de foc fratricid generalizat”.

Gelu Voican Voiculescu afirmă că hotărârea judecătorilor de la CAB poate fi percepută ca un „automatism” și, în final, califică un astfel de demers în instanță drept „absurd”. Potrivit lui, revoluția reprezintă o ruptură radicală în viața unei societăți și are ca scop principal schimbarea fundamentală a sistemului, iar absurditatea constă în tentativa părții victorioase de a intenta procese celor care au contribuit la declanșarea acelei revoluții.

„Să zicem că e un automatism. Eu cred că, pur și simplu, oamenii respectivi – într-o inerție, așa – se simt datori să prelungească o acțiune absurdă. De ce absurdă? Pentru că ea înseamnă, de fapt, să dai în judecată o revoluție. Ori o revoluție nu poate fi judecată, pentru că ea este o discontinuitate în viața unei societăți. Și, ca atare, nu poate fi… cum să vă spun eu… supusă vechii legislații. Cei care fac o revoluție se ridică împotriva unei ordini de drept existente. Și atunci ce facem?

Dacă o revoluție reușește, se produce o schimbare radicală de sistem, că asta este definiția unei revoluții. E o schimbare radicală de sistem politic. Și atunci apar alte legislații, alte repere, alte norme ale noii societăți. Și e absurd ca aceștia, respectiv învingătorii, să dea în judecată pe cei care tocmai au produs schimbarea și au contribuit la această schimbare”, spune Gelu Voican Voiculescu pentru Gândul.

Gelu Voican Voiculescu a explicat și scenariul în care o revoluție eșuează, într-un astfel de caz existând dreptul vechiului sistem de a-i trage la răspundere pe revoluționarii care nu au avut câștig de cauză. Totuși, în ceea ce privește Dosarul Revoluției Române, este o ”anomalie” trimiterea în judecată a revoluționarilor, pentru că revoluția înfăptuită de ei a reușit. Gelu Voican Voiculescu a dat de înțeles și că dreptul la recurs va fi utilizat.

„Dacă revoluția n-a reușit, atunci vechiul sistem sigur că e îndreptățit să dea în judecată pe cei care au făcut tentativa și există șanse, nu?, ca respectivii care au întreprins tentativa de revoluție să fie condamnați, conform ordinii de drept și ordinii de stat existente, împotriva cărora s-au ridicat. Dar, în situația noastră, e absurd ca să dai în judecată tocmai pe cei care au făcut revoluția, respectiv schimbarea radicală de sistem politic. Dar se întâmplă și anomalii de-astea și vom vedea…Până acuma, practic, n-au servit drept învățătură de minte toate respingerile respective. Argumente au fost, foarte serioase, în cursul acestor încercări și, mă rog, până s-a făcut rechizitoriul și așa mai departe…Probabil că se va uza și de dreptul ăsta ca în trei zile să conteste posibilitatea reluării judecății. Și mergem mai departe…”, a declarat Gelu Voican Voiculescu, în exclusivitate pentru Gândul.

Citește și: Studenta torturată de mineri, ”târâtă de păr, ca un animal sacrificat”, dezvăluiri din dosarul mineriadei: ”Am întâlnit domnișoare procuror care nu știau ce sunt CPUN sau FSN sau care nu auziseră în viața lor de Gelu Voican Voiculescu”