George Maior a lansat cartea „Superpolitik – Superpolitica. Triumf şi eşec strategic”, după un deceniu de documentare

„Teza fundamentală de la care am pornit în această carte este relaţia critică, dovedită ca atare în istorie, între putere şi justiţie, legitimitate, în modul de construire a unei ordini politice, indiferent că vorbim de ordinea politică în vremea antichităţii, în timpurile medievale, în era nucleară, cum spun de altfel în carte. Această relaţie, dacă nu există într-un echilibru, va genera multiple consecinţe – unele dezastruoase din punct de vedere al efectelor stabilităţii, din punct de vedere al confruntării, unele bune, din punct de vedere justiţiar, dar cu posibilităţi de distrugere a ideii de justiţie, dacă aceasta este folosită în exces, dincolo de nişte cadre raţionale”, a spus George Maior.

Maior a afirmat că volumul său este unul de istorie, dar şi de teorie culturală a puterii şi este rezultatul a 10 ani de lecturi.

„Nu am plecat cu o teorie preconcepută, ci am studiat exemplele istorice, să vedem dacă există anumite regularităţi, anumite tendinţe, anumite legi ale istoriei. Un lucru foarte greu şi nu mă iluzionez că le-am identificat, dar măcar o schiţă generală despre ce înseamnă această evoluţie a istoriei, transformarea, progresul sau regresul în istorie, am încercat să redau în carte”, a punctat ambasadorul.

Totodată, Maior a spus că una dintre temele majore ale volumului pe care îl semnează este şi excesul de putere.

Alte articole

George Maior lansează o carte eveniment: „MANAGERI AI ISTORIEI. Studii şi eseuri despre teoria şi practica puterii în istorie, înainte de inteligenţa artificială”

Recenzie carte ”Superpolitik”, de George Maior: Un compendiu de politică sau un roman polițist al istoriei lumii

„Astăzi ne aflăm într-o fază de puternică tranziţie, care poate produce foarte multe pericole şi o face, dar care poate genera şi oportunităţi, dacă se va găsi acest echilibru între un model de înţelegere a puterii şi un model cultural de înţelegere a legitimităţii”, a arătat Maior.

El a completat că nu trebuie să ne alarmeze actuala situaţie, „pentru că istoria a oferit destule exemple de tranziţie violentă, care au produs război şi apoi reechilibrări datorită acţiunii unor oameni de stat într-adevăr capabili, ceea ce vedem tot mai rar pe scena internaţională, dar ei vor veni cu siguranţă şi acest lucru se va vedea la un moment dat”.

Citeşte şi: Fenomenul emigrației româneşti, descurajat puternic de creșterile de salarii din guvernele PSD. Doar 8% dintre români preferă joburi în afara țării

Prezent la lansare, rectorul SNSPA, Remus Pricopie, a apreciat că autorul „parcă se fereşte să spună ceva de politica de aici”.

„De fapt, chiar cred că se fereşte. În schimb, modul în care scrie această carte ne obligă să ne gândim la politica românească şi să vedem în ce măsură politica românească aplică măcar parţial din principiile enunţate şi înţelepciunea din această carte”, a completat Pricopie.

George Maior i-a răspuns acestuia şi a evocat relaţia românilor cu trecutul lor.

„Are dreptate că mă feresc să tratez într-o carte analitică, deocamdată, istoria exceselor din politica românească sau exceselor modului în care România a tratat ideea de legitimitate. O voi face altă dată, pentru că noi suntem foarte pasionali cu trecutul recent, cu trecutul mai îndepărtat. Încă nu avem aşezată o gândire rece, detaşată, asupra unor evenimente din istoria noastră”, a punctat el.

Totuşi, ambasadorul a spus că, prin excepţie, în volumul său, a făcut o comparaţie între Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito, „ca să se vadă un moment de zguduire serioasă, pe care l-am şi trăit personal în societatea românească”.

„Poate într-un viitor volum voi avea această îndrăzneală, să aplic aceste concepte şi la istoria noastră. Şi aşa mă aştept la controverse, dacă voi face acest lucru”, a arătat George Maior.

Cartea „Superpolitik – Superpolitica. Triumf şi eşec strategic” a apărut la editura Rao şi urmează să fie tradusă în limba engleză.

Citeşte şi: Elena Lasconi îl atacă pe Klaus Iohannis: S-a îndepărtat foarte mult de români. Concediile, lipsa de comunicare nu i-au făcut bine