„Aş vrea să atrag atenţia cu o evoluţie pe care noi la nivelul SRI o considerăm îngrijorătoare cu privire la capacitatea operativă de a ne manifesta în acest câmp anticorupţie, mă refer la ultima decizie a CC. Nu comentez deciziile CCR, dar faptul că legea privind retenţia datelor a fost declarată neconstituţională şi în motivaţia ei apar anumite elemente legate de capacităţile operative (…), la SRI avem în acest moment o problemă cu limitarea care poate afecta activitatea noastră în planul securităţii naţionale, inclusiv din perspectiva abordării fenomenului corupţiei”, a spus George Maior la conferinţa „Towards a Gold Standard in Governance, Transparency and Anti-Corruption in Post-Communist Societies”, scrie Mediafax.

Maior a arătat că Parlamentul şi-a făcut datoria de data aceasta, dar prin ultima decizie a Curţii Constituţionale a apărut o surprinzătoare limitare a capacităţilor SRI.

Alte Articole

Câți bani au primit Cătălin Bordea și Nelu Cortea, în total, ...

Dana Budeanu, analiză tranşantă a societăţii româneşti ...

Klaus Iohannis, în Parlament: „Viitorul țării noastre ...

Kovesi: Declararea Legii Big Brother ca fiind neconstituţională va îngreuna anchetele penale

El a arătat că profită de acest moment pentru a sublinia că nu doar în lupta anticorupţie, dar şi în domeniul securităţii naţionale acest lucru poate avea consecinţe negative.

George Maior a mai spus că drumul României a fost unul bun în abordarea fenomenului corupţiei, mai ales în dezvoltarea instituţiilor capabile să se confrunte cu acest fenomen, şi anume DNA. El a menţionat şi profesionalismul oamenilor care lucrează în aceste instituţii, precizând că SRI şi DNA au peste 50% încredere la nivelul populaţiei.

„Aceste progrese nu trebuie nicidecum idealizate, mai sunt extrem de multe lucruri de făcut inclusiv din perspectiva prezervării autonomiei acestor instituţii, inclusiv de dezvoltare a legislaţiei care trebuie să se adapteze la întrebările tot mai sofisticate care apar în legătură cu cei care operează pe tărâmul corupţiei”, a adăugat Maior.

Maior a mai arătat că evoluţiile pozitive din România pot fi exportate şi în alte state din regiune prin programe de asistenţă.

„Avem o experienţă în acest domeniu, România este un exemplu pozitiv pentru multe state pentru modul în care a abordat aspectele anticorupţie”, a mai spus Maior.

Directorul SRI: Corupţia, una dintre cauzele instabilităţii din Ucraina

Curtea Constituţională a decis, în 8 iulie, că Legea 82/2012, cunoscută drept legea „Big Brother”, este neconstituţională, hotărârea fiind luată în unanimitate.

Conform unui comunicat al CC, cu unanimitate de voturi, Curtea „a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile Legii nr.82/2012 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice sunt neconstituţionale”.

Decizia CC vine în urma ridicării în instanţă a excepţiei de neconstituţionalitate.

Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanţei care a sesizat Curtea Constituţională.

Potrivit Constituţiei, „dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept”.

Preşedintele Traian Băsescu a promulgat, în 12 iunie 2012, Legea privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice, cunoscută şi ca „Legea Big Brother”.

Legea prevede obligativitatea furnizorilor de telefonie fixă şi mobilă şi de internet să reţină timp de 6 luni anumite date ale abonaţilor care să fie trimise, la cerere, autorităţilor din domeniul siguranţei naţionale pentru acţiunile de prevenire, cercetare, descoperire şi urmărire a infracţiunilor grave.

„Furnizorii de telefonie fixă, mobilă şi internet sunt obligaţi să stocheze timp de şase luni toate datele legate de convorbirile telefonice şi schimbul de email-uri, cu excepţia conţinutului corespondenţei electronice sau al convorbirii telefonice. În cazul reţelelor de telefonie fixă şi mobilă trebuie să se reţină numărul celui care formează, numărul destinatarului, numărul celui spre care a fost redirecţionat apelul, precum şi numele acestora. În cazul serviciilor de internet, se vor reţine utilizatorul, serviciul de telefonie folosit, numărul de telefon al apelantului şi al destinatarului, numele şi adresa abonaţilor, identitatea echipamentului folosit”, prevede actul normativ.

Furnizorii de telefonie şi internet au obligaţia ca timp de 48 de ore de la cererea organelor de urmărire să transmită datele solicitate, iar dacă acest lucru nu este posibil în 48 de ore, datele trebuie transmise în cel mult cinci zile.

Legea privind stocarea datelor de trafic de telefonie şi internet mai prevede că organele de urmărire penală au obligaţia de a informa persoana ale cărei date sunt reţinute în termen de 48 de ore de la momentul transmiterii solicitării, cu excepţia cazurilor în care persoana este implicată în acţiuni care periclitează siguranţa naţională.