George Simion numără zilele Guvernului Bolojan: „Vom vota orice moţiune de cenzură”. Un fost judecător CCR spune că Nicuşor Dan nu poate refuza un premier de la o Coaliţie AUR-PSD

George Simion este din nou „cai mari” după criza din Coaliţie şi îşi ia rolul de partid curtat în serios. „Nicușor Dan a organizat consultări. Nu am fost invitați noi sau alte forțe de opoziție. E o jignire. Nicușor Dan a rămas la vechile metehne. Ne duce cu gândul că actualele certuri au fost declanșate de Nicușor Dan”, a acuzat liderul AUR, George Simion.

Președintele Nicușor Dan a declarat public că nu va numi un premier susținut de PSD și AUR. Declarația ridică însă o problemă constituțională. Dacă cele două partide au împreună o majoritate parlamentară, mai are șeful statului posibilitatea legală de a ignora propunerea lor? În opinia lui Augustin Zegrean, Legea Fundamentală îl obligă pe șeful statului să țină cont la desemnarea premierului de rezultatul consultărilor cu partidele.

AUR votează moțiunea PSD

„Nici PSD PNL nu au conduceri serioase. Nu suntem conviși că PSD va depune o moțiune. Avem o coaliție deunfctă. Tot sistemul trebuie să poarte noi negocieri. Noi am spus poziția AUR: votăm orice moțiune împotriva acestui Guvern. Nu considerăm că PSD va depune o moțiune și va duce la bun sfârșit ce a spus. Fac un joc de glezne. Avem de-a face cu niște lideri și partide neserioase. Noi vom depune moțiune conform calendarului în luna mai”, a mai spus George Simion.

Alte articole

George Simion pune trei condiții pentru ca AUR să negocieze cu PSD sau PNL. „Nu vom purta negocieri pe sub masă”

Augustin Zegrean, despre sporul de integritate ”deghizat” în spor de stres, primit de judecătorii CCR. ”E ceva nou. Nu ştiu cum demonstrează cei de acum că sunt integri”

Președintele AUR a insistat că vrea ca propunerea legislativă prin care numărul de parlamentari ar urma să scadă de la peste 460 la 300 să fie trecută pe ordinea de zi.

„Noi am cerut în Biroul Permanent de luni, cerem și în BP-ul de azi,  și o să revenim în BP-ul de luni de la Camera Deputaților, să fie trecută pe ordinea de zi această lege pe care noi am inițiat-o pentru un Parlament confus din 300 de parlamentari, 200 la Camera Deputaților, 100 la Senat. Nu vreau să discut 300, mai mult, mai puțin. N-am ce negocia”, a spus Simion.

El a criticat coaliția de guvernare, catalogând-o drept „dezastruoasă”. „A fost o coaliție dezastruoasă. Dacă ei au fost atât de slabi în a administra țara, de ce vor să o mai administreze în continuare?”, a reclamat George Simion. Acesta a mai spus că AUR vrea alegeri anticipate.

„Nu ne dăm nici de partea PSD-ului, nici de partea PNL-ului”, a adăugat liderul AUR.

Deputatul Ștefan Avramescu a declarat miercuri, la Digi24, că partidul său nu are încredere că PSD va depune o moțiune de cenzură și evită să se poziționeze pe scenarii, în lipsa unui demers concret.

În același timp, AUR își menține propriul plan și își reafirmă sprijinul pentru Călin Georgescu. Întrebat dacă AUR ar susține o eventuală moțiune de cenzură a PSD, deputatul a spus că, în lipsa unui demers concret, partidul nu se poate pronunța. „Noi vorbim despre scenarii. Până la urmă, nu avem nicio moțiune de cenzură depusă de PSD”, a explicat Avramescu.

El susține că parlamentarii AUR nu au fost abordați de social-democrați în această privință: „Nu a discutat nimeni cu noi despre o moțiune de cenzură a PSD-ului. Nu a fost o asemenea discuție”.

Deputatul a pus sub semnul întrebării poziționarea PSD, spunând că partidul este în continuare la guvernare. „Astăzi, PSD este la guvernare sau în opoziție? Este la guvernare, pentru că are miniștri, secretari de stat, șefi de instituții. Despre ce moțiune de cenzură vorbim?”

Parlamentarul AUR a invocat un episod recent pentru a explica de ce partidul său nu are încredere în PSD. „Ați avea încredere într-un partid care spune că votează o moțiune, iar când ajunge la vot vedem că nu mai votează? Acest lucru s-a întâmplat recent, este cazul moțiunii împotriva ministrului Diana Buzoianu”, a spus el. În opinia sa, acest precedent pune sub semnul întrebării seriozitatea unei eventuale moțiuni de cenzură.

Reprezentantul AUR a criticat partidele aflate la guvernare, susținând că nu există diferențe reale între ele. „Sunt toți în aceeași oală, în aceeași coaliție. Dacă era să fie vreunul nemulțumit, ar fi ieșit de la guvernare de mai multe luni și ar fi votat moțiunile depuse de noi”, a afirmat deputatul.

El a calificat drept „ipocrit” discursul actual al partidelor care își reproșează reciproc situația politică.

În lipsa unei inițiative din partea PSD, AUR spune că merge mai departe cu propriul plan, de a depune moțiunea de cenzură împotriva Guvernului pe 13 mai. „Noi moțiunea o vom depune. Ne păstrăm acest calendar, pentru că la ora actuală nu există nicio altă moțiune de cenzură concretă”, a declarat deputatul.

În ceea ce privește o eventuală propunere de premier, AUR își menține poziția exprimată anterior. „AUR este alături de Călin Georgescu încă din 2024 și am făcut toate demersurile pentru a-i face dreptate. Nu ne dezicem sub nicio formă de domnul Georgescu”, a declarat deputatul. El a subliniat că această susținere rămâne o opțiune politică asumată de partid, indiferent de evoluțiile din actuala criză politică.

Augustin Zegrean, fost judecător CCR: 

Retragerea miniștrilor de către Partidul Social Democrat ar putea declanșa o dispută de natură constituțională, în contextul în care Ilie Bolojan ar avea din acel moment 45 zile la dispoziție pentru a propune noi persoane care să ocupe aceste funcții. Fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, explică pentru „Adevărul” faptul că acest termen nu poate fi ignorat, iar executivul este obligat să își completeze structura prin miniștri validați de Parlament. Procedura nu echivalează însă cu un nou vot de învestitură pentru întregul cabinetul.

George Simion pune trei condiții pentru ca AUR să negocieze cu PSD sau PNL. „Nu vom purta negocieri pe sub masă”

Retragerea miniștrilor PSD din guvernul Bolojan nu declanșează automat căderea executivului și nici nu obligă premierul să se întoarcă în Parlament pentru un vot de învestitură. Articolul 85, alineatul (3) din Constituție prevede însă că orice remaniere prin care se schimbă structura sau compoziția politică a guvernului necesită aprobarea Parlamentului.

„Dizolvarea Parlamentului

(1) După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.

(2) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.

(3) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă”, prevede Articolul 85 din Constituție.

Concret, înseamnă că Ilie Bolojan trebuie să propună miniștri titulari pe locurile rămase vacante, iar aceștia să treacă prin audieri în comisii și vot în plen. Procedura nu echivalează însă cu un nou vot de învestitură pentru întregul cabinetul. Augustin Zegrean, fostul președinte al Curții Constituționale, clarifică situația.

„Dacă, prin numirea unuia sau mai multor miniștri, se schimbă structura sau compoziția politică a Guvernului, atunci este obligatoriu să se meargă în Parlament pentru a cere votul de încredere. Dar acest vot nu este pentru întreg Guvernul, ci doar pentru miniștrii propuși. Președintele nu îi poate numi decât după ce primesc acest vot favorabil. Practic, este aceeași procedură ca la învestirea Guvernului, doar că se aplică punctual”, a explicat Augustin Zegrean pentru „Adevărul”.

O altă variantă pe care o are premierul este numirea de miniștri interimari, fără a mai merge în Parlament. Constituția permite această soluție, dar o limitează la 45 de zile. Întrebarea care se pune acum este dacă Bolojan ar putea ocoli la nesfârșit votul parlamentar prin simpla rotire a interimarii la expirarea fiecărui termen. În opinia lui Augustin Zegrean, schimbarea interimarilor nu modifică cu nimic termenul de 45 zile.

Ciprian Ciucu spune că liberalii nu vor negocia cu AUR pentru sprijin politic. „Noi nu suntem aici din cauza PNL” „Schimbarea miniștrilor interimari în acest interval nu schimbă cu nimic situația. Nu prelungește termenul și nu elimină obligația de a merge în Parlament. Singura variantă fără complicații ar fi menținerea aceleiași structuri politice”, menționează Augustin Zegrean.

Mai mult, fostul judecător constituțional subliniază că nici respingerea succesivă a candidaților nu resetează termenul constituțional.

„Foarte important: respingerea unor miniștri nu înseamnă că începe un nou termen de 45 de zile. Termenul curge în continuare. Nu poate fi prelungit prin schimbarea propunerilor sau a interimarii lor”, subliniază Zegrean.

Iar dacă termenul expiră fără o rezolvare, Guvernul nu pică automat, însă Curtea Constituțională ar putea fi sesizată pentru conflict de natură juridică, explică fostul judecător CCR.

„Guvernarea nu este o joacă. Prim-ministrul nu poate amâna la nesfârșit aceste proceduri. Dacă nu se respectă Constituția, se poate ajunge la un conflict de natură constituțională între Guvern și Parlament, care poate fi sesizat la Curtea Constituțională, inclusiv de către președinte”, arată Zegrean.

Președintele Nicușor Dan a declarat public că nu va numi un premier susținut de PSD și AUR. Declarația ridică însă o problemă constituțională. Dacă cele două partide au împreună o majoritate parlamentară, mai are șeful statului posibilitatea legală de a ignora propunerea lor? În opinia lui Augustin Zegrean, Legea Fundamentală îl obligă pe șeful statului să țină cont la desemnarea premierului de rezultatul consultărilor cu partidele.

„În ceea ce privește desemnarea unui premier, dacă există o majoritate parlamentară clară, președintele nu prea are spațiu de manevră. Constituția îl obligă să țină cont de rezultatul consultărilor cu partidele. Dacă acestea vin cu o propunere susținută de majoritate, ea trebuie luată în considerare. Nu există în Constituție o prevedere care să îi permită președintelui să refuze o propunere doar pe criterii politice. El trebuie să respecte procedura constituțională”, explică fostul președinte al Curții Constituționale.

Alegerile anticipate, extrem de dificile
Scenariul alegerilor anticipate, luat în calcul de analiști, este constituțional posibil, dar presupune un mecanism anevoios. Constituția prevede dizolvarea Parlamentului numai după ce două propuneri succesive de premier sunt respinse în termen de 60 zile. Nici atunci dizolvarea nu este automată, fiind în mâna președintelui, care ar putea încerca să facă noi propuneri pentru instalarea unui nou guvern.

„Alegerile anticipate sunt foarte greu de realizat. Este nevoie de respingerea a două propuneri succesive de premier în termen de 60 de zile. Abia după aceea președintele poate dizolva Parlamentul, dar nu este obligat să o facă. Chiar și în această situație, decizia de dizolvare nu este automată. Constituția spune clar că președintele poate lua această decizie după consultații cu liderii politici. Este o opțiune, nu o obligație”, a explicat fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean.