George Simion propune modificarea legii intonării imnului naţional. Ce prevederi vrea să introducă liderul AUR

AUR aruncă pe piață, în plină campanie electorală, o nouă temă care face obiectul unei inițiative legislative, denumită PLX 304/2024, care vizează modificarea și completarea Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice.

Potrivit Jurnalul, inițiatorul acestei legi este nimeni altul decât liderul formațiunii suveraniste, George Simion, care își explică demersul prin intermediul unei expuneri de motive potrivit căreia „orice națiune se identifică prin câteva simboluri fundamentale, cum ar fi imnul, drapelul și stema, respectiv prin importanța acordată limbii materne”. „Cadrul legal este reglementat de Legea nr. 75/1994, iar scopul acestei propuneri este de a extinde contextele în care se intonează imnul național, respectiv Deșteaptă-te, române!”, susține liderul AUR.

Conform lui George Simion, în prezent, articolul 10 din legea citată prevede că imnul național al României se intonează la festivitățile și ceremoniile oficiale naționale, la ceremoniile oficiale internaționale, în cadrul ceremoniilor militare, pe stadioane și alte baze sportive, la începutul programului zilnic în școlile primare și gimnaziale și altele.

Textul propunerii legislative a liderului AUR George Simion

„Propunem completarea articolului 10 cu literele h, i, j și k, astfel încât să se intoneze imnul național și în următoarele situații: la începutul și sfârșitul anului universitar, celebrându-se educația și valorile academice; la începutul primei și ultimei ședințe din an a Guvernului și a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, evidențiindu-se importanța deciziilor luate; intonarea imnului în cadrul ședințelor consiliilor județene sau locale, fiind un simbol al coeziunii și al responsabilității în deciziile luate; respectiv intonarea în prima și ultima zi lucrătoare din an în diversele autorități, instituții, societăți și regii de la nivelul administrației publice, consolidându-se spiritual civic și angajamentul față de valorile naționale de la nivelul întregii administrații publice”, se prevede în acest proiect de lege.

Alte articole

George Simion și-a anunțat candidatura pentru funcția de președinte al României, în fața a mii de persoane, la Arenele Romane: „Toate orătăniile din gheena iadului vor încerca să blocheze accesul românilor la vot”

George Simion își anunță OFICIAL candidatura la prezidențiale. ”Contracandidații mei sunt obosiți. Nu au ce oferi românilor! Voi fi un președinte tânăr și energic, care să lucreze 24/24 pentru poporul său”

Mai mult, se propune, prin acest act normativ, și modificarea literei f a aceluiași articol 10, astfel încât „imnul național să fie intonat nu doar cu ocazia deschiderii sesiunii Camerelor Parlamentului, ci și cu cea a închiderii sesiunii, evidențiindu-se, astfel, solemnitatea ambelor momente”.

UDMR a votat împotrivă, USR şi Cîţu s-au abţinut

Consiliul Economic și Social a acordat acestei inițiative legislative un aviz favorabil, cu observația că, „având în vedere că unele momente care semnifică finalul unei activități dintr-un anume an nu sunt clar stabilite, depinzând de mai mulți factori dinamici, și că pentru aceste momente nu se organizează întotdeauna evenimente specifice care să le marcheze (precum finalul anului universitar)”, propune ca „intonarea imnului național să aibă loc doar la momentele de început dintr-un an, nu și la cele de final”.

La rândul său, Consiliul Legislativ a emis un aviz favorabil pentru această propunere legislativă, cu unele observații și propuneri. Spre exemplu, instituția condusă de Florin Iordache atrage atenția că, în ceea ce privește textul propus, actuala reglementare se referă la intonarea imnului în unități de învățământ sau alte instituții de cultură, însă în textul modificărilor propuse nu se mai regăsesc aceste instituții de cultură în enumerarea din proiectul de lege al lui George Simion. „Prin urmare, este de analizat dacă, în funcție de intenția de reglementare, nu ar trebui să fie prevăzute și acestea”, notează Consiliul Legislativ.

Inițial, legea a ajuns în dezbaterea Senatului. Aici, în 15 aprilie 2024, Comisia Juridică a adoptat un aviz negativ, cu majoritate de voturi. Apoi, comisia raportoare, mai exact Comisia pentru Administrație Publică, a adoptat, la data de 30 aprilie 2024, un raport de respingere. La dezbateri a participat și Cristian Haiduc, subsecretar de stat în cadrul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. Votul s-a dat în cadrul unei ședințe on-line și a fost adoptat cu unanimitatea celor prezenți.

La data de 13 mai 2024, legea a fost respinsă de Plenul Senatului. Din cei 105 senatori prezenți, 76 au votat pentru adoptarea raportului și picarea proiectului (26 de la PNL, 41 de la PSD, 5 de la UDMR și 4 neafiliați), 13 au votat împotriva raportului și pentru adoptarea legii (12 de la AUR și senatoarea Diana Șoșoacă), iar 16 parlamentari s-au abținut de la vot. Este vorba de 15 parlamentari USR și de Florin Cîțu, de la PNL. Proiectul a fost înaintat, la data de 21 mai, Camerei Deputaților, care este și forul decizional. Comisia Juridică are termen să depună raportul final până pe 15 iunie 2024.

Citeşte şi: Marcel Ciolacu, obligat să accepte măriri de salarii pentru polițiști. Oamenii legii, hotărâți să refuze paza secțiilor de vot