Germanii sunt reticenţi şi mai ostili decât francezii privind o renegociere a Brexitului

Circa 58% dintre francezi nu sunt de acord sau resping categoric posibilitatea renegocierii acordului de retragere a Regatului Unit din UE obţinut de fostul premier britanic Theresa May, însă respins de trei ori de parlamentul de la Londra. Aproape acelaşi procentaj – 57% – consideră că UE nu ar trebui să permită o nouă amânare pentru Brexit, prevăzut în prezent pentru sfârşitul lunii octombrie, potrivit Agerpres.

Germanii sunt şi mai severi în privinţa Brexit-ului: două treimi dintre ei (62%) resping nu doar o renegociere, ci şi o nouă amânare (66%).

În schimb, polonezii sunt cei mai deschişi ideii de renegociere (52%) şi numai 47% dintre olandezi apreciază că UE nu trebuie să accepte încă o nouă amânare.

Francezii se disting şi în privinţa consecinţelor Brexit-ului: doar 38% cred că în cazul unui Brexit fără acord situaţia ar fi mai rea pentru UE şi o treime că ar fi mai puţin bine pentru Franţa.

Alte articole

Britanicii vor înapoi în UE la șase ani de la Brexit. Presiune uriașă pe laburiști

Președintele Parlamentului unei țări din UE cere referendum pentru ieșirea din NATO și OMS. De ce nu încearcă și retragerea din UE

Pe de altă parte, majoritatea germanilor, polonezilor, spaniolilor şi olandezilor exprimă un prognostic negativ atât pentru UE, cât şi pentru propria ţară în acest caz, potrivit Agerpres.

Francezii nu vor regreta Marea Britanie: doar patru persoane intervievate din 10 consideră în general că Brexit-ul este un lucru rău, faţă de trei sferturi dintre germani şi irlandezi.

Sondajul examinează şi problema unui referendum privind apartenenţa la UE în fiecare din cele şase ţări: în Franţa, ataşamentul este cel mai slab. În ipoteza că o astfel de consultare populară ar fi organizată, 52% dintre francezi ar vota pentru menţinerea ţării lor în UE, în timp ce ceilalţi sunt mai entuziaşti: trei sferturi dintre germani, polonezi, irlandezi şi spanioli s-au pronunţat în favoarea UE, precum şi 60% dintre olandezi, potrivit Agerpres.

Sondajul a fost realizat la sfârşitul lunii septembrie, pe un eşantion de 1.000 de persoane sau mai mult în fiecare ţară.