Gestul lui Nicușor Dan de a „expulza” un ziarist de la Cotroceni nu este singular. Și Ion Iliescu a interzis jurnaliști, până la scandalul de proporții creat de Trump

Totul a îneput a pornit marți seară, la Palatul Cotroceni, când jurnalistul Ovidiu Vanghele i-a adresat președintelui Nicușor Dan o întrebare despre procurorul general Cristina Chiriac. Potrivit situației invocate de jurnalist, aceasta ar fi votat în Secția pentru procurori a CSM împotriva sesizării Inspecției Judiciare pentru verificarea unei presupuse ingerințe în justiție care o privea chiar pe ea.

„Deci dânsa a votat împotriva propunerii ca dânsa să fie cercetată. Este acest lucru parte din reformarea justiției pe care o propuneați cetățenilor români în campanie acum un an și jumătate?”, a întrebat Vanghele.

În locul unui răspuns pe fond, președintele i-a comunicat că nu va mai putea participa la conferințele sale de presă, invocând injuriile pe care jurnalistul i le adresase anterior.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Le-am cerut colegilor mei să nu vă mai permită accesul la conferințele mele pentru injuriile pe care mi le-ați adresat. Colegii mei miloși nu m-au ascultat. Nu veți mai avea acces la Cotroceni în mandatul meu”, i-a spus Nicușor Dan jurnalistului.

Alte articole

Facultatea din România în care toți absolvenții reușesc să-și găsească de muncă a obținut o acreditare importantă

Vezi și: Cine este Ovidiu Vanghele, jurnalistul căruia Nicușor Dan i-a interzis accesul la conferințele de presă de la Palatul Cotroceni

Iar injuriile există și nu pot fi confundate cu o critică politică obișnuită. În aprilie 2026, Vanghele l-a numit pe Nicușor Dan „netrebnic de președinte”, „gunoi” și „nemernic”. A folosit și expresia „Ești absolut grețos, abjectule”.

Niciuna dintre aceste formulări nu contribuie la dezbaterea publică. Dar există o diferență esențială între dreptul președintelui de a condamna asemenea atacuri și puterea instituției prezidențiale de a exclude un jurnalist de la exercitarea profesiei.

Reacția lui Vanghele: regretul pentru întrebarea fără răspuns

După incident, jurnalistul a publicat pe Facebook un mesaj în care nu a abordat insultele anterioare, ci a regretat că nu a insistat pentru a primi răspunsul.

„Am o singură supărare după această seară: că nu am primit răspuns de la președinte la întrebarea mea, și acest rezultat îmi poate fi imputat, întrucâtva, și mie, că n-am avut prezența de spirit să insist politicos să-mi răspundă. În apărarea mea, am fost, recunosc, uimit de cuvintele președintelui, și asta-mi reproșez, că trebuia să fiu mai bun de-atât”, a scris Ovidiu Vanghele.

Apoi și-a reluat întrebarea și a adăugat: „Mi-aș dori să facem cumva să avem noi, cetățenii, un răspuns la această întrebare. Cred că ne-ar ajuta să înțelegem mai mult”.

Și aici apare cea mai mare controversă a zilei. Un jurnalist poate fi sancționat public pentru limbajul său, dar întrebarea despre o posibilă situație de conflict de interese în sistemul judiciar rămâne legitimă și merită un răspuns.

Excluderea jurnalistului Ovidiu Vanghele de la Palatul Cotroceni, făcută publică de către președintele Nicușor Dan chiar în timpul conferinței de presă de marți seară, 10 noiembrie, a stârnit numeroase reacții dure în mediul online.

Jurnalista Emilia Șercan a pus la zid gestul președintelui: „Nici măcar Ion Iliescu nu a interzis vreodată un jurnalist la Cotroceni, iar presa nu a fost niciodată comodă cu el. Atât de jos a ajuns Nicușor Dan”.

Și fostul judecător Cristi Dănileț a reacționat: „Ceea ce face acum Nicușor Dan este incredibil. Oamenii au voie să îl critice, iar el se poate simți jignit, deranjat sau șocat. Ca politician de rang înalt taci și înduri. Dar nu face mustrare publică că ești tu sensibil. Ovidiu Vanghele își face treaba de jurnalist. Dacă nu îți place de părul lui problema e la tine, nu la el”.

Iar jurnalistul Cristian Andrei a scris, marți seară, pe Facebook, că, deși nu este de acord cu stilul lui Ovidiu Vanghele, niciodată nu a crezut că președintele României poate ajunge la o asemenea decizie.

„Nicușor Dan e primul președinte român care interzice un jurnalist la Cotroceni și îi anunță asta în direct. Ce-i drept, Donald Trump face asta constant, dar nu mă gândeam că vom ajunge și în România”, a transmis el.

Însă, există precedent în România. Fostul președinte Ion Iliescu a interzis ziariști la Cotroceni.

Ce spune legea: acreditarea nu depinde de simpatia președintelui

Legea nr. 544/2001 este explicită. Articolul 18 obligă autoritățile să acorde acreditări fără discriminare. Retragerea lor este permisă numai pentru fapte care împiedică desfășurarea normală a activității instituției, nu pentru opiniile exprimate în presă. Decizia trebuie comunicată în scris.

Articolul 19 interzice autorităților să blocheze accesul reprezentanților mass-media la acțiunile publice organizate. În plus, articolul 30, alineatul 3, din HG 123/2002, care stabilește normele metodologice de aplicare a Legii 544/2001, prevede că regulamentele interne nu pot introduce restricții care depășesc limitele stabilite de lege.

„Nu pot interzice discreționar accesul unui jurnalist la conferințele de presă”

Așadar, insultele lui Vanghele pot fi condamnate fără echivoc. Dar ele nu justifică automat o interdicție pe durata întregului mandat. O asemenea măsură ridică serioase probleme de legalitate și proporționalitate.

Vezi și: Noua hartă a României dacă se aplică reforma PSD. Județul Ilfov ar putea dispărea, la fel și Primăria Capitalei. În total, 26 de județe riscă să nu mai existe

Ion Iliescu și 17 luni în care „Evenimentul zilei” a fost interzis la Cotroceni

Istoria oferă un precedent tulburător. Pe 13 mai 1993, Administrația Prezidențială condusă de Ion Iliescu anunța retragerea acreditărilor jurnaliștilor de la „Evenimentul zilei”, publicație extrem de critică față de puterea de atunci. Interdicția a durat până pe 12 octombrie 1994, aproximativ 17 luni. Ziarul condus de Ion Cristoiu a transformat sancțiunea într-un simbol al confruntării cu puterea, publicând mențiunea „Publicație supusă sancțiunilor prezidențiale”.

„Palatul Cotroceni, așa cum spuneam, nu e proprietatea particulară a lui Ion Iliescu. E biroul în care funcționarul public Ion Iliescu își desfășoară activitatea. Drept care avem dreptul să ne întrebăm și noi, cu legitimă uimire: de ce să n-avem acces la Palatul Cotroceni? Ce, Palatul e moșia lui Ion Iliescu?”, scria jurnalistul în comentariul său din martie 1994.

Un alt argument invocat de Cristoiu era acela că activitatea președintelui și întreținerea Palatului Cotroceni erau finanțate din bani publici, proveniți inclusiv din impozitele plătite de cititorii ziarului.

„Acești bani nu sînt dați de Ion Iliescu din buzunarul propriu. Ei provin din bugetul țării. Adică din impozitele grele pe care le dau toți cetățenii”, nota Cristoiu.

Argumentul său era simplu: Președinția funcționează din bani publici, iar excluderea jurnaliștilor afectează și dreptul cititorilor de a fi informați. Cristoiu critica astfel sancționarea unei redacții pentru conflictul său cu șeful statului.

„Dar gestul domniei-sale de a interzice accesul la Cotroceni al jurnaliștilor care reprezintă sute de mii de plătitori de impozite cum se numește?”, l-a întrebat Cristoiu pe Iliescu prin intermediul comentariului publicat în Evenimentul Zilei, în scenariul în care îi dădea dreptate privind interdicția.

În editorialul „Moșia lui Ion Iliescu”, din 11 martie 1994, Cristoiu formula întrebarea care rămâne actuală: „Ce, Palatul e moșia lui Ion Iliescu?”

Mai târziu, în mandatul lui Traian Băsescu, Mircea Badea povestea că nu a fost primit la o conferință prezidențială deoarece nu figura pe lista de acces, deși solicitase acreditarea.

După modelul Casa Albă

Nici marile democrații nu sunt ferite de asemenea conflicte. În 2018, Donald Trump a intrat într-o confruntare memorabilă cu Jim Acosta, corespondent CNN, după o conferință tensionată. Casa Albă i-a retras acreditarea. CNN a acționat în instanță, un judecător a dispus restabilirea temporară a accesului, iar administrația a renunțat ulterior la sancțiune.

În 2025, Trump a restricționat accesul Associated Press la anumite evenimente prezidențiale deoarece agenția continua să folosească denumirea „Golful Mexic”, în locul celei preferate de președinte, „Golful Americii”.

Un judecător federal a considerat măsura o represalie pentru poziția editorială a agenției. Ulterior, instanța de apel a suspendat aplicarea hotărârii, menținând temporar restricțiile.

Cotroceniul nu este o proprietate personală

Ovidiu Vanghele nu devine un model de profesionalism prin simplul fapt că a fost exclus. Insultele sale rămân condamnabile, iar faptul că le ignoră în propria reacție nu îl avantajează clar. Însă, ce este foarte important în acest episod este că nici Nicușor Dan nu poate transforma o ofensă personală într-un criteriu de acces la o instituție publică.

Președintele putea să-i reproșeze limbajul, să-i răspundă la întrebare și să încheie conferința. Ar fi transmis un mesaj mai puternic decât orice interdicție. Clar că un președinte nu trebuie să-și placă jurnaliștii. Trebuie însă să accepte că au dreptul să-l întrebe.

Iar întrebarea despre Cristina Chiriac rămâne fără răspuns. Aceasta este, până la urmă, problema pe care scandalul riscă să o îngroape. Sau poate asta s-a vrut…