Gigel Păuneţ, fondatorul Shaormăriei Băneasa, a răbufnit: „Bă, nimic nu mai merge. Ne-au omorât! Cred că este cel mai urât Paşte din ultimii 20 de ani”

Shaormeria Băneasa, fondată de Gigel Păuneț, este unul dintre cele mai cunoscute lanțuri de tip street-food din România, renumit pentru porțiile generoase și sosurile variate. Brandul s-a extins rapid prin numeroase locații proprii și în regim de franciză, fiind prezent atât în București, cât și în alte orașe mari. Criza muşcă însă din afacere mai ceva ca un adolescent ţinut în post dintr-o shaorma cu de toate. S-a dus vremea artificiilor şi balonaşelor colorate, acum încep concedierile şi prăbuşirea, rând pe rând, a  francizelor, afectate de criza economică.

Gigel Păuneţ, fondator Shaormeria Băneasa: „Mă uit așa la oameni, toți sunt triști, toți nu au bani”

Gigel Păuneț, într-o postare video pe Facebook, vorbeşte cu o deznădejde dezarmantă pentru un om de afaceri care a pornit de la statutul de „covrigar” şi a ajuns la un  lanţ de fast-food destul de apreciat. „Cred că este cel mai trist paște de peste 20 de ani. Greu, greu…Foarte greu, nu greu! Am o grămadă de prieteni care activează în Horeca, în construcții, în orice, în cafenele, în orice… Bă, nimic nu mai merge. Din toate domeniile de activitate a scăzut tot peste 20%. Chiar nu știu ce vom face. Eu habar nu am ce să fac, chiar nu știu ce să fac. Dă-i afară! Ce faci?Ce faci? Ne-au omorât. Cred că este cel mai trist Paște de peste 20 de ani toate. Mă uit așa la oameni, toți sunt triști, toți nu au bani. S-au scumpit toate. Din cauza combustibilului, din cauza războaielor. Deci nu știu ce să facem. Unde dracu ne ducem? Ne mutăm, plecăm. Business-uri, de ce facem, bă, frate? Vai de capul nostru!”

Un business destul de cunoscut și răspândit în prezent, Shaormeria Băneasa a pornit în 2012 cu un prim restaurant în zona Aerogării. Businessul a luat naștere din dorința lui Gigel Păuneț, covrigar la acea vreme, de a-și deschide o afacere proprie. Iar din 2012 până în prezent, Păuneț a ajuns să inaugureze 12 locații proprii și alte câteva zeci în sistem de franciză.

Alte articole

Cât se câștigă în domeniul amenajărilor interioare? Salariile depășesc așteptările

”Am investit 25.000 de dolari la vremea respectivă pentru a-mi îndeplini visul. Am crezut mult în această linie de business și în 2013 am inaugurat încă un restaurant, la Bioterra, una dintre zonele care mi-au dat mari bătăi de cap. La Bioterra, costul cu shaormarul pe zi depășea costul materiei prime, iar în prezent, este a doua cea mai profitabilă locație”, a declarat Păuneț, pentru Wall-Street.ro.

Cu spirit antreprenor, Păuneț se implică acum pe zona de producție, dezvoltând un centru pe acest segment cu peste 500.000 de euro. Cât despre Shaormeria Băneasa, businessul continuă să crească sub formă de franciză.

Ce salarii au shaormarii de la Dristor Kebab, Băneasa, Socului Kebap și shaormeriile de cartier, acum, în 2026

Meseria de shaormar continuă să fie surprinzător de bine plătită în România, în contextul unei piețe a muncii în care cererea de personal din domeniul fast-food este ridicată.

În 2026, salariile în acest sector au crescut datorită competiției între lanțuri, scăderii șomajului și majorării prețurilor la alimente, transformând meseria într-o opțiune atractivă pentru tineri sau pentru cei care caută un loc de muncă stabil fără studii superioare.

Dristor Kebab: între 4.000 și 6.500+ lei
La Dristor Kebab, unul dintre cele mai cunoscute lanțuri din București, un shaormar debutant poate începe cu 4.000 de lei net, fără experiență anterioară. Angajații cu vechime și performanță ridicată ajung rapid la 6.000 de lei net, la care se adaugă tichete de masă și bonusuri de performanță, transformând locul de muncă într-o opțiune atractivă pe termen lung.

Shaormeria Băneasa: până la 7.500 de lei
Patronatul shaormeriei Băneasa a declarat public că un shaormar talentat poate ajunge la 1.500 de euro net pe lună, echivalentul a aproximativ 7.500 de lei. Plata este strâns legată de performanță, iar angajații care se remarcă prin viteza de lucru, atenția la clienți și eficiență pot obține venituri semnificativ peste media pieței.

Socului Kebap: salarii de 4.000 – 6.000 lei
Socului Kebap, cunoscută pentru volumul mare de muncă, oferă între 4.000 și 6.000 de lei net, salariul variind în funcție de experiență și de cantitatea de clienți deserviți zilnic. Bacșișul aici este unul dintre cele mai mari din sector, putând crește considerabil venitul lunar, mai ales în perioadele aglomerate.

Shaormerii de cartier: 3.500 – 5.000 lei
În locațiile mai mici sau de cartier, salariile pornesc de la 3.500 lei și pot ajunge la 5.000 lei, în funcție de vad și de zona în care se află shaormeria. În special în punctele de tranzit intens, cum ar fi gările sau piețele aglomerate, veniturile tind să fie mai mari, datorită fluxului constant de clienți și bacșișurile generoase.

Pentru shaormerii din zone cu trafic mare (gări, piețe, centre comerciale), bacșișul poate crește semnificativ venitul lunar, uneori chiar peste salariul fix. Pentru tineri sau persoane care caută un loc de muncă stabil fără studii superioare, meseria de shaormar poate fi o opțiune profitabilă, cu posibilitatea de a avansa rapid dacă performanța este ridicată.

Povestea emoționantă a fondatorului Shaormeria Băneasa: “La 14 ani m-am făcut covrigar”

Domnule Păuneț, când și cum a început totul pentru dumneavoastră?

La 14 ani m-am angajat covrigar. Recunosc că de mic am avut patima jocurilor de noroc. Apăruseră tot felul de jocuri cu aparate, păcănele, poker, era o sală pe la Gara Basarab. Stăteam acolo toată ziua să mă joc. Patronul sălii avea și o covrigărie și într-o zi m-a întrebat dacă vreau să mă angajeze la covrigărie, să nu mai stau degeaba toată ziua și să mă joc.

Și ați acceptat…

Da! Mi-a zis să vin a doua zi la 05:30 că mă învață patiserie. Când am ajuns, m-a băgat direct la treabă pe patiserie pentru că nu era nimeni pe post în acel moment. M-a transformat din copilul sălii de jocuri în angajat. M-a învățat o meserie. Vreau să îi mulțumesc pe această cale! Mereu am mulțumit familiei Șapera, o familie de machedoni. La timpul acela, machedonii aveau cam tot ce însemna patiserii, gogoșerii etc.

Ați rămas să lucrați la covrigărie?

Da! Am învățat să fiu modelator, cocător și chiar m-am descurcat foarte bine. Mi-a plăcut această meserie, am iubit-o. Când iubești o meserie și o faci cu toată ființa ta, încerci să fii cel mai bun.

Cum ați făcut trecerea de la covrigărie la shaormerie?

Prin 2006, domnul despre care v-am povestit mi-a spus că are nevoie de un covrigar la Costinești. Am acceptat și mă plătea la zi. Mi-au convenit banii pe care mi-i dădea și am adus un băiat în locul meu la covrigăria din București. La locația din București eram trei angajați în total, iar patronul ne lăsase nouă covrigăria sa ne ocupăm total de ea și să luăm din profit. Deci acolo nu mai eram angajat simplu. Mă rog, la Costinești, covrigăria nu prea mergea, dar patronul avea și shaormerie tot acolo. Nu prea aveam ce să fac, așa că am tot stat pe lângă un arab care lucra la shaormerie și am început să învăț cum se face shaorma. Atunci mi-am dat seama pentru prima oară că vreau să am și eu o shaormerie a mea. Mă gândeam că poate, cine știe?, vreodată în viața mea voi avea și eu o shaormerie. După șase ani am reușit, în 2012.

Ați strâns banii în tot acel timp?

Nu, nu am pus bani deoparte pentru că jucam toți banii pe care îi câștigam. În 2012 am luat spațiul pe care îl avem și acum, cel de la Autogării, pe colț. O cunoștință avea acolo un chioșc. I-am zis să-mi dea mie spațiul și că îi cumpăr cu 3.000 de dolari toată marfa la preț de vânzare, nu de achiziție. Eu nu aveam niciun ban! (râde) Bine, nici el nu a vrut.

Ce ați făcut?

Spre norocul meu, avea acolo o vânzătoare, doamna Mariana, care lucrase și la mine o perioadă de timp, o cunoșteam. Am rugat-o să mă anunțe dacă omul se hotărăște până la urmă să vândă. După trei săptămâni, m-a sunat doamna Mariana pentru că băiatul acela voia să renunțe. M-am dus direct la proprietar și am închiriat spațiul comercial.

Deci aveați ceva bani…

Nu aveam nimic, a fost bluf! Urcăte în tren și vezi unde te duce viața. Am semnat, am făcut firmă. Aveam o mașină Skoda Octavia. M-am dus la șeful soției mele, care ne era și prieten, și m-am împrumutat 5.000 de euro. Am lăsat mașina garanție. Cu acei bani am amenajat.

V-au ajuns banii?

Nu prea. Mai făceam de la covrigărie și mai completam de o faianță, de un material. Într-un final, am reușit să amenajez spațiul, dar nu aveam bani de utilaje. Atunci m-a ajutat șeful meu de la covrigărie, a vorbit cu un prieten de-ai lui care tocmai închisese un fast food. Șeful meu a garantat pentru mine că voi plăti aparatura pe care o iau. Am notat seriile de la aparate pe o foaie de mână, am făcut un angajament de plată. Trebuia să îi plătesc 3.000 de dolari în două luni. Am reușit să-i dau toți banii în zece zile.

Când ați început să dezvoltați serios business-ul?

În perioada pandemiei! Am avut un mare plus cu locațiile stradale pentru că am vândut la geam versus cei care aveau spații mari și închise, prin mall-uri. În perioada aceea am luat foarte mult din vânzarea lor. Am simțit valul și am făcut rapid un plan de dezvoltare. M-am lăsat și de păcănele și îmi veneau bani mult mai mulți.

Cât a produs cel mai mult o singură locație într-o lună?

În jur de 20.000 de euro profit, dar este și mult de muncă și de plată către angajați, bugete de stat și așa mai departe.

Ideea de franciză cum v-a venit?

Imediat după pandemie am avut un hype foarte mare, toată lumea vorbea despre Shaormeria Băneasa și am ales să dau francize. Am angajat o firmă specializată.

Cum reușiți să vă păstrați avantajele în fața concurenței?

Trebuie să ne adaptăm. Tinerii sunt foarte dezvoltați față de cum eram noi și trebuie să ținem pasul. Caut să venim mereu cu ceva nou. De asta merg constant la târguri specializate din străinătate, să văd noi tendințe, gust sosuri, preparate etc. Îmi doresc ca brandul Shaormeria Băneasa să nu se limiteze doar la shaorma. Vreau să avem și burgeri, și meniuri specializate pentru copii, ceva în genul Happy Meal de la McDonald’s. Vreau să avansăm în această direcție.

Ce salariu poate câștiga un shaormar bun?

Poate să ajungă și la 2.000 de euro pe lună, dar să aibă și atribuțiuni de șef de locație. Să facă și raportări, organizare.

Ce urmăriți când faceți angajări?

Dacă îmi spune că a lucrat în 30 de locuri, nu e un plus, clar. Discut foarte mult cu oamenii care vor să se angajeze la noi, pentru că e foarte important să avem un client service impecabil. Apoi, desigur, trebuie să dea proba practică. Vreau să văd cum taie la cuțit, cum servește, ce igienă are în timpul procesului.

Shaormeria Băneasa a sponsorizat echipa de fotbal Rapid București. Ceea ce înseamnă foarte mulți bani. Din ce știu, a fost un contract de 250.000 de euro. De ce ați luat această decizie?

Cam pe acolo a fost, da, dar pe un contract de doi ani. Am vrut să fiu primul din zona noastră de business care intră la o echipă mare de fotbal. Am vrut să iasă puternic în evidență brandul nostru. Niciun alt fast-food nu a mai fost pe tricourile unei echipe de Liga 1.

Sunteți și suporter al giuleștenilor?

Nu, cu toate că am locuit în Giulești și mama tot acolo stă. Nu pot spune că sunt suporter. Nu este exclus ca în viitor să vedeți că ajutăm și alte echipe din Liga 1.

Care este obiectivul dumneavoastră pentru 2026?

Obiectivul nostru principal este să fim bine organizați la Beach, Please! Festival, vom fi acolo 52 de zile și vom avea două locații. Trebuie să construim cazarea personalului, pentru că vom avea în jur de 50 de oameni. Al doilea obiectiv este să găsim un spațiu comercial pentru a face o locație mare unde să se poate mânca și steak-uri, să fie restaurant.

Festivalul este la Costinești, unde ați mers covrigar și nu prea v-a ieșit. Acum vă întoarceți la cu totul alt nivel.

Am avut și o covrigărie acolo și am dat faliment cu ea! Am zis că nu mai calc în Costinești nici măcar în calitate de turist. Nu mai suport stațiunea (râde). Mai dai și rateuri, e normal. Important e să fii pe plus atunci când tragi linie. Cred foarte mult în proiectul nostru de la Beach, Please!.

Interviul cu Gigel Păuneț poate fi citit integral în numărul din martie al revistei I AM SPORT Magazine, disponibilă în magazinele Inmedio din toată țara.

Franciza Shaormeria Băneasa: cât te costă și de ce ai nevoie pentru a deschide un restaurant fast-food

Shaormeria Băneasa este unul dintre cele mai cunoscute branduri în rândul lanțurilor de restaurante fast-food. În toamna anului 2021, a fost deschisă prima shaormerie în sistem de franciză, cunoscând o rapidă expansiune până în prezent. Iată cât te costă și de ce ai nevoie pentru deschiderea unui astfel de restaurant fast-food.

Înainte de a intra într-un astfel de business, trebuie să știți că taxa de franciză pentru Shaormeria Băneasa este de 15.000 de euro + TVA.

Francizatul nu are neapărat nevoie de experiență în domeniu. Principalul lucru care i se cere este seriozitatea. Pe de altă parte, contractul de parteneriat cu francizorul se încheie pe o perioadă de cinci ani, cu posibilitate de prelungire. Iar acești cinci ani încep din momentul deschiderii fizice a shaormeriei.

De asemenea, francizatul mai poate veni și cu ideea de locație, primind suport din partea echipei de consultanță în acest sens.

În total, investiția finală într-o shaormerie Băneasa ajunge la 60 – 90.000 de euro, cuprinzând următoarele:

• taxa de franciză,
  amenajarea spațiului,
  echipamentele de bucătărie.

În primul rând, francizorul vine cu brandul, acesta semnificând circa 50% din succesul afacerii.

La acestea, se adaugă suport pe perioada pregătirii spațiului, dar și ajutor de la echipa de marketing pentru promovarea businessului pe o durată de cinci ani, cât este valabil contractul inițial.  În plus, pentru ca locația să poată funcționa, are nevoie de 12 angajați, cărora să li se alăture un manager, francizatul, în speță.

Mai mult decât atât, francizatul primește locația la cheie, alături de materiile prime, deoarece Shaormeria deține și un centru de producție care are grijă să distribuie produsele către restaurante.

În prezent, Shaormeria Băneasa este lanțul de restaurante cu cele mai multe locații francizate care funcționează non-stop. În prezent, sunt 40 de shaormerii în sistem de franciză la nivel național, dintre care 20 sunt în curs de amenajare. Până la finalul anului 2022, planul echipei de consultanță este ca Shaormeria Băneasa să numere 50 de restaurante. De asemenea, pe termen lung, în următorii trei ani, mai exact, Shaormeria Băneasa ar putea cumula 100 – 150 de locații, businessul concentrându-se pe orașele mijlocii și mari din țară.