Ginerele lui Nicolae Ceaușescu cere sesizarea CCR pentru redeschiderea dosarului de genocid. Care este decizia ÎCCJ

Înalta Curte de Casație și Justiție a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale a României formulate de Ioan Mircea Oprean în numele soților Elena și Nicolae Ceaușescu. Fostul ginere al dictatorului încearcă redeschiderea procesului de genocid din 25 decembrie 1989.

De ce a cerut ginerele lui Ceaușescu anularea sentinței capitale din procesul soților Ceaușescu

Ioan Mircea Oprean este fostul ginere al lui Nicolae Ceaușescu. De mai bine de un an acesta încearcă să redeschidă procesul în care dictatorul și soția lui, Elena Ceaușescu, au fost executați. Deoarece instanțele din România și-au pasat dosarul de mai multe ori, Oprean a cerut sesizarea CCR.

Ioan Mircea Oprean a cerut, din vara 2024, repunerea pe rol și anularea sentinței de condamnare la moarte a soților Ceaușescu, susținând că procesul soților Ceaușescu, desfășurat la Tribunalul Militar Extraordinar, o instantă alcătuită ad-hoc în zilele Revoluției din 1989, ar fi fost ilegal.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Acesta mi menționează că sentința de condamnare, care a dus la executarea soților Ceaușescu, nu s-a bazat pe probe concrete. Pentru a susține aceste afirmații, fostul soț al Zoiei Ceaușescu a arătat că actele de constituire ale Tribunalului Militar Extraordinar nu au fost publicate în Monitorul Oficial iar Elena și Nicolae Ceaușescu nu au avut niciodată drept de apel.

Alte articole

O deputată din Grecia o atacă dur pe Laura Codruța Kovesi și critică „securismul” din România: „Eu nu vreau justiție de tip Ceaușescu. România avea copii care își turnau și spionau proprii părinți”

Desertul favorit al Elenei Ceaușescu! Secretul dulce păzit cu sfințenie în bucătăria dictatoarei: „Mi-a arătat de la A până la Z”

Istoria unui recurs pasat de la o instanță la alta

Inițial, Oprean s-a adresat Curții Militare de Apel București cu un recurs împotriva sentinței 1/25.XII.1989 a Tribunalului Militar Teritorial București, doar că instanța și-a declinat competența „după calitatea persoanei” în favoarea Curții de Apel București.

În motivarea deciziei, judecătorii militari au arătat că persoanele condamnate nu aveau calitatea de militari, că „ambii inculpați domiciliau în București, iar activitatea infracțională s-a desfășurat, cel puțin în parte, în același loc”.

Dosarul a ajuns la Curtea de Apel București care, în februarie 2025, a decis la rândul ei că nu are competența de a rejudeca o hotărâre a unui tribunal militar. S-a ajuns astfel la un „conflict negativ de competență”, adică situația în care mai multe instanțe refuză să judece aceeași cauză. Într-un astfel de caz, legea prevede sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, singura autoritate abilitată să stabilească instanța competentă.

Până la urmă, cauza a fost retrimisă la Curtea Militară de Apel, care, pe 15 octombrie 2025, a respins apelul depus de Ioan Mircea Oprean împotriva sentinței de condamnare a soților Ceaușescu, decizia fiind definitivă. În timpul judecării, Oprean a solicitat sesizarea Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate privind articolul 409 din Codul de procedură penală. Cererea i-a fost respinsă, însă, pentru acest aspect, a beneficiat de drept de recurs.

Citește și: Tudorel Toader intervine în scandalul din Justiţie: „Orice formă de răspundere trebuie antrenată pe baza unor fapte imputabile şi dovedite”

Recursul în procesul soților Ceaușescu a fost respins, dar dosarul a mers mai departe

Pe 17 octombrie 2025, Orban a făcut recurs la excepția de neconstituționalitate, dosarul mutându-se astfel la ÎCCJ, însă doar pentru acest capăt de cerere. Pe 9 decembrie, Înalta Curte a avut termen la excepția de neconstituționalitate, iar judecătorii au respins solicitarea de sesizare a CCR.

„Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petentul Oprean Ioan Mircea împotriva dispoziţiei de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 409 C.proc.pen. din cuprinsul deciziei penale nr. 76 din data de 15 octombrie 2025 pronunțată de Curtea Militară de Apel București, în dosarul nr. 1/753/1989*. Obligă recurentul petent la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronun?ată în şedinţă publică, astăzi, 09 decembrie 2025”, se arată în decizia ÎCCJ, din data de 9 decembrie 2025.

Articolul de lege pe care ginerele lui Ceaușescu ar fi vrut să-l trimită la CCR se referă la persoanele care pot face apel într-un proces penal sau civil. Acestea sunt: procurorul, inculpatul, partea civilă sau responsabilă civilmente, partea vătămată, martorul, expertul, interpretul avocatul sau ”orice persoană fizică ori juridică ale cărei drepturi legitime au fost vătămate nemijlocit printr-o măsură a instanței”. Legea mai arată că pentru persoanele enumerate mai sus (mai puțin procurorul), apelul poate fi declarat și de către reprezentantul legal ori avocat, iar pentru inculpat de către soțul acestuia, conform Fanatik.

În lege nu este definită foarte clar noțiunea de „vătămare a drepturilor legitimei”. Astfel, Oprean ar trebui să dovedească faptul că execuția socrilor săi i-a vătămat unele drepturi.

Citește și: Noile sancțiuni pentru lipsa RCA intră în vigoare din 13 decembrie: Perioada de grație pentru șoferi se apropie de final

Miza ascunsă a recursului la procesul soților Ceaușescu

Informația sugerează că redeschiderea procesului soților Ceaușescu ar fi avut, de fapt, ca miză recuperarea unor bunuri confiscate de la fostul dictator. Mircea Oprean s-a implicat ani de zile în instanțe pentru a obține revenirea averii fostei sale soții, Zoe Ceaușescu.

„E un motiv pecuniar. Necesitatea de a reintra în posesia bunurilor avute de familia Ceaușescu la momentul din 1989”, spunea istoricul Alexandru Groza, director al Muzeului Ororilor Comunismului, la TVR Info.

Elena și Nicolae Ceaușescu au fost condamnați la moarte și la confiscarea averii pentru genocid, subminarea puterii statului, acte de diversiune și subminarea economiei naționale. Procesul s-a desfășurat în prima zi de Crăciun 1989, iar condamnarea a fost executată imediat, la ora 14:45.