Grecia a votat noua lege privind azilul. Sunt condiţii şi mai aspre pentru migranţi

Legislativul elen a votat noua lege după o dezbatere-maraton începută joi dimineaţă şi încheiată vineri la primele ore.

După preluarea mandatului în luna iulie, premierul conservator Kyriakos Mitsotakis promisese o revizuire amplă a procedurii de azil, explicând că Grecia pur şi simplu nu poate gestiona zecile de mii de migranţi blocaţi pe insule din cauza unui sistem ineficient.

Adresându-se parlamentarilor înaintea votului, Mitsotakis a afirmat că doreşte un sistem ”transparent şi funcţional” care să protejeze refugiaţii, dar fără a ”deschide porţile” oricui. ”Cei care ştiu că nu sunt eligibili pentru azil, dar încearcă să intre în ţara noastră nu vor mai fi toleraţi”, a spus şeful executivului grec, potrivit Agerpres

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

El a precizat că noua lege este menită să accelereze procesarea cererilor de azil şi în special repatrierea solicitanţilor ale căror cereri sunt respinse, obiective conforme cu acordul semnat de Uniunea Europeană şi Turcia în 2016.

Alte articole

Ce trebuie să știe românii care merg în vacanță în Grecia vara aceasta. Restricții de trafic pe centura din Salonic

Cât trebuie să scoți din buzunar dacă parchezi neregulamentar în Grecia. Care sunt regulile de parcare

Situaţia migranţilor din taberele de primire de pe insulele greceşti l-a ”şocat” pe comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei, Dunja Mijatovic, care a făcut o vizită de cinci zile în regiune.

Joi, Mijatovic a solicitat adoptarea unor măsuri urgente pentru a face faţă condiţiilor în care trăiesc mii de persoane. ”Este o lipsă flagrantă de asistenţă medicală adecvată în aceste tabere, în mare parte suprapopulate, pe care le-am vizitat, unde oamenii aşteaptă cu orele pentru a avea hrană şi a merge la toalete, acolo unde există aşa ceva”, a subliniat reprezentanta Consiliului Europei, informează Agerpres.

Deşi a salutat planul guvernului de la Atena de a transfera 20.000 de migranţi de pe insule către partea continentală a Greciei, Dunja Mijatovic a cerut o schimbare a politicii actuale prin care migranţii sunt ţinuţi pe insule, avertizând că suprapopularea taberelor de primire va continua.

Taberele de primire din Lesbos şi Samos sunt cele mai aglomerate şi condiţiile de trai au fost denunţate în mai multe rânduri de organizaţiile pentru apărarea drepturilor migranţilor şi refugiaţilor.

Aproximativ 34.000 de persoane trăiesc în taberele din cinci insule greceşti, cu mult peste capacitatea proiectată, de 6.300 de persoane. În luna aprilie pe insulele greceşti din Egee se aflau circa 14.000 de migranţi.