Grecia are emoţii. Atena aşteaptă cu sufletul la gură summit-ul decisiv pentru împrumutul salvator

Grecii așteaptă cu interes summitul european din 12 iulie.”Oamenii nu mai au bani. Economia este terminată”, afirmă Evangelis Panagiotopoulos, în timp ce stă în fața frizeriei sale din apropierea Pieței Omonia din Atena, în așteptarea clienților. ”Numărul clienților mei a scăzut cu 40%. Pentru a face economii, unii au preferat să rămână acasă și să fie tunși de soțiile lor”, explică grecul de 65 de ani.

Duminica trecută, grecii au respins printr-un referendum politicile de reformă și austeritate cerute de creditorii internaționali ai Atenei. Acum însă, în rândul populației au revenit temerile legate de viitor.

Trecătorii de pe strada Panepistimiou, una dintre principalele zone comerciale din Atena, stau în fața chioșcurilor de ziare citind principalele titluri — ‘Euro sau drahma’ în cotidianul Kathimerini, ‘Încă trăim’ în publicația Dimokratia sau ‘Creditorii cer predarea necondiționată’ în ziarul I Efimerida.

”Să sperăm că Europa va găsi o cale de a ieși din această situație’, spune Vaso, un pensionar ce deține un mic magazin de încălțăminte împreună cu fiul său. ”Cu greu mai avem câte un client. Nu știu cât de mult mai putem rezista așa”, spune el.

Citeşte şi Alexis Tsipras spune că nu a primit mandat pentru un Grexit

Această parte a orașului situată între Plaka (orașul vechi) și principala gară din Atena era cândva un cartier prosper cu afaceri și clădiri de birouri. Acum, ea reflectă criza și declinul, potrivit Agerpres.

”Dacă trecem la drahmă acum, vom fi terminați complet”, este de părere Evanghelis Fanourgakis, un bărbat de 77 de ani care are un magazin cu produse de curățat. ”Am rămas cu mai puțin de jumătate din clienți. Doar Dumnezeu știe când se va încheia criza”, afirmă bătrânul.

Mai ales pentru tineri, perspectivele sunt sumbre. Dată fiind rata șomajului de peste 50% în rândul lor, majoritatea au renunțat să mai spere că vor găsi un loc de muncă.

Totuși, în piața centrală din Atena standurile sunt pline și oferă o largă varietate de produse, iar depozitele supermarketurilor sunt pline. Situația s-ar putea schimba însă mai ales în sectoare precum cel farmaceutic, unde majoritatea medicamentelor sunt importate, dacă producătorii ar decide brusc să ceară plata în bani lichizi.